Pandemia COVID-19 - catalizatorul schimbărilor radicale în politicile fiscale?
Economie | Data Publicarii: 24-07-2020

De orice natură ar fi acestea, fie că au implicat amânări de la plată sau alte înlesniri, facilitățile fiscale acordate în această perioadă dominată de Pandemia de Covid-19 reprezintă una dintre cele mai importante componenta ale planurilor de sprijin economic pe care guvernele europene și nu numai le-au aplicat în primă fază, imediat după conștientizarea problemei dar și ulterior, pentru repornirea economiei.

Politicile fiscale ale guvernelor de pe tot cuprinsul globului s-au adaptat repede, din mers, pentru a putea răspunde rapid condițiilor economice atipice cauzate de criza medicală prin care trecem. În planurile privind relansarea economică, în România, se regăsesc câteva direcții privind politicile fiscale locale pe care Guvernul își dorește să le implementeze. Documentul de bază pornește de la câteva realități specifice situației actuale pe care o descrie astfel: ”mai multe modificări ad-hoc implementate în cursul ultimilor ani au subminat stabilitatea și transparența sistemului. Deși cotele de impunere pentru toate impozitele mari sunt aliniate nivelurilor practicate de țările comparabile din regiune, raportul general dintre veniturile fiscale și PIB din România este inferior. Cauzele principale ale acestei situații sunt bazele de impunere mai reduse și colectarea ineficientă”. În continuare, documentul arată că ”un sistem fiscal mai echitabil, mai eficient, mai simplu și mai transparent ar susține mai bine activitățile din economia națională și ar contribui la rezolvarea problemelor de conformare".

Ce măsuri se iau în considerare în acest moment, la nivel concret? Ei bine, propunerile pe termen mediu și lung se referă la eliminarea distorsiunilor și a lacunelor din domeniul fiscal, care să permită contribuabililor minimizarea poverii fiscale. Totodată, se are în vedere și simplificarea regulilor astfel încât să se faciliteze conformarea și administrarea, eficientizându-se modul în care sistemul asigură distribuirea corectă a poverii fiscale.

Pe de altă parte, se conștientizează și problema necesității unui sistem de impozitare just, idee pe care o regăsim și în documentul publicat pe site-ul Băncii Naționale a României, „România zona euro”.

„În același timp, unele voci consideră că ar trebui reintrodusă impozitarea progresivă”, se arată într-un comunicat Deloitte. „Ar fi o metodă care a crea mai multă echitate și ar crește colectarea? Există argumente pro și contra, dar ca de obicei implementarea este esențială. Diferitele metode de creștere a colectării au avut efecte minore în România. Mediul de afaceri a insistat că reforma administrației fiscale și informatizarea ar rezolva această problemă într-o mare măsură. Progrese s-au făcut în acest sens, dar prea puține față de nevoile bugetare care, după pandemie, se află în creștere abruptă” scriu experții companiei.

La nivel global și, ceea ce ne interesează pe noi într-o mai mare măsură, la nivel european, nevoia de venituri bugetare este din ce în ce mai mare, toate guvernele lansând planuri generoase de susținere a economiei. De unde vin acești bani însă?

Ei bine, Comisia Europeană ia în calcul o taxă digitală, o taxă pe carbon, o taxă pentru întreprinderile mari. În urmă cu o săptămână, Comisia a adoptat deja un pachet fiscal menit să stimuleze echitatea fiscală, lucru care s-ar putea realiza prin intensificarea luptei împotriva abuzurilor fiscale, reducerea concurenței fiscale neloiale și sporirea transparenței fiscale.

„De asemenea, Comisia va elabora o reformă profundă a sistemului de impozit pe profit pentru a se adapta economiei digitale, prin realinierea drepturilor de impozitare cu modul în care se creează valoarea și prin stabilirea unui nivel minim de impozitare efectivă a profiturilor companiilor” scriu experții Deloitte.