Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana inseamna expunerea la o concurenta acerba pentru firmele romanesti. In opinia reprezentantilor Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti acest lucru pune intr-o pozitie dificila capitalul autohton, care se vede amenintat sa piarda reduta dupa reduta. Sansa de redresare consta in deschiderea accesului la fondurile structurale si de coeziune sociala, avand in vedere ca Romania va dispune de 60 de miliarde euro pana in anul 2020.
Aceasta a fost problematica abordata in cadrul seminarului "Capitalul national si fondurile structurale", organizat la Clubul 9 al Oamenilor de Afaceri care functioneaza in cadrul Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB). Manifestarea a fost realizata in colaborare cu Colegiul National de Aparare.
Au participat reprezentanti ai sectorului public si privat, ai unor organizatii neguvernamentale, asociatii patronale, ziaristi.
"Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a adus in prim planul vietii noastre un nou concept: fondurile structurale. Accesul la aceste fonduri a devenit o tema esentiala mai ales pentru mediul de afaceri. De modul in care romanii vor sti sa utilizeze in urmatorii 7 ani aceste resurse, al caror cuantum ajunge la impresionanta suma de 30 de miliarde de euro, depasind cu mult sumele alocate in perioada 1990-2006, depinde in mare masura succesul integrarii tarii noastre in marea familie europeana", a declarat dipl. ec. Stefan D. Popa, presedinte director-general al CCIB.
Un interes deosebit pentru valorificarea acestei sanse in favoarea firmelor romanesti o manifesta si Colegiul National de Aparare, care considera problematica economica un element esential al securitatii nationale, dupa cum aprecia Iulian Fota, directorul Colegiului.
"In economia mondiala, nu putem gasi nici un exemplu de tara care sa se fi dezvoltat bazandu-se numai pe capitalul strain", a afirmat publicistul Ilie Serbanescu. Capitalul strain este dominant pe axa majora a economiei romanesti, respectiv in cele mai performante domenii, cum ar fi: industria petroliera, distributia de energie electrica, industria cimentului, siderurgie, prelucrarea aluminiului, santiere navale, telecomunicatii, sectorul finaciar-bancar etc.
Prezenta capitalului romanesc este timida, iar sansa intreprinzatorilor romani consta in unirea lor intr-o singura voce, capabila sa le sustina interesele.
"Consideram ca este misiunea noastra sa contribuim la buna informare a comerciantilor romani, cu precadere a intreprinderilor mici si mijlocii, care nu sunt un mit, ci realitatea pe care se bazeaza in mare parte bugetul tarii, si care trebuie sa-si adapteze produsele la standardele europene de calitate si competivitate", a spus presedintele CCIB, mentionand ampla campanie de pregatire a comunitatii de afaceri pe care o continua Camera si in acest an.
Avand in vedere ca rata de absorbtie a fondurilor structurale in tari precum Polonia, a fost in primul an de 3%, romanii trebuie sa-si concentreze eforturile pe activitatea de pregatire pentru elaborarea de programe viabile.
Intr-o prima faza, fondurile se vor indrepta mai ales catre finantarea programelor de infrastrutura regionala, au afirmat expertii firmei Structural Consulting Group.
Folosirea surselor de energie ieftina, neconventionala poate deveni un factor important de crestere a competitivitatii firmelor romanesti, conform calculelor economice prezentate de Alex Aposteanu, presedintele ASA Holding. Prezentarea vorbitorului s-a referit la rezultatele implementarii unor noi sisteme de climatizare geo-termice.
Amos News