Iorgulescu (EY): Implementarea platii defalcate a TVA incalca prevederile comunitare
Economie | Data Publicarii: 10-08-2017

Implementarea platii defalcate a TVA incalca prevederile comunitare prin neobtinerea unei autorizari specifice de la Consiliul European pentru o derogare de la Directiva de TVA privind plata acestei taxe, sustine Ioana Iorgulescu, director executiv, Departamentul de asistenta fiscala si juridica, EY Romania, intr-un document remis, miercuri, AGERPRES.

''Contrar celor susținute în Nota de fundamentare, implementarea acestui mecanism încalcă prevederile comunitare, în primul rând prin neobținerea unei autorizări specifice de la Consiliul European pentru o derogare de la Directiva de TVA privind plata TVA. Or, pentru a obține o astfel de derogare, România ar fi trebuit să prezinte un studiu de impact temeinic și, mai mult, să demonstreze că mecanismul nu ar afecta valoarea globală a încasărilor din TVA, colectată în stadiul consumului final. Ne exprimăm pe această cale îndoielile privind îndeplinirea acestor criterii'', se arată în document.

Potrivit acestuia, dacă, într-adevăr, mecanismul românesc de defalcare a plății ar fi inspirat de cel italian (așa cum susțin autorii), exemplul ar trebui urmat până la capăt.

''Totuși, diferențele față de modelul italian sunt semnificative, începând de la obținerea derogării impuse de legislația comunitară, persoanele și sectorul de activitate care sunt avute în vedere (respectiv, livrările de bunuri și prestările de servicii către autorități publice, în urma dovezilor statistice privind practicile frauduloase din acest domeniu), mecanismul de funcționare și aplicarea temporară (ca, de altfel, orice măsură menită să combată fenomenul de evaziune fiscală și fraudă, ce derogă de la regula generală). Ar fi fost de interes opinia Comisiei Europene cu privire la impactul la nivelul României a acestei măsuri, însă aceasta nu este disponibilă, având în vedere că nu s-a realizat nicio consultare în acest sens'', menționează sursa citată.

Sistemul de defalcare a plății implementat de Polonia este diferit față de cel românesc, menționează Iorgulescu, fiind unul opțional și temporar.

''Mai mult, la această formă s-a ajuns în câțiva ani de analiză, studii și adaptare la mediul economic polonez'', conform EY.

Compania susține că scopul declarat al sistemului este eliminarea sau reducerea semnificativă a concurenței neloiale din partea evazioniștilor.

''În practică, sistemul înseamnă 'pedepsirea' contribuabililor de bună-credință prin blocarea resurselor financiare (având consecințele financiare și comerciale negative aferente) în conturile dedicate TVA și restituirea lor (dacă este cazul) doar în baza autorizării ANAF. Nu știm, însă, cum și în cât timp. Prin urmare, sistemul presupune indisponibilizarea resurselor contribuabililor și punerea lor la dispoziția Bugetului de stat înainte de termenul legal, fără dobândă sau vreun alt fel de motivație fiscală (cum ar fi, de exemplu, acordarea unui calificativ bun în vederea reducerii riscului fiscal și accelerarea rambursărilor de TVA)'', informează documentul citat.

Potrivit acestuia, pe partea administrativă, pe lângă costurile uriașe (la nivelul sutelor de mii de euro, în funcție de dimensiunea companiei) ce ar trebui mobilizate pentru adaptarea sistemelor informatice și financiar-contabile, monitorizarea plăților defalcate va deveni mult mai complexă și va antrena resurse suplimentare din partea companiilor.

"Să ne gândim la un operator din domeniul telecomunicațiilor, care realizează încasări de la diverși beneficiari (persoane impozabile sau nu, înregistrate în scopuri de TVA sau nu, pentru operațiuni supuse unor cote diferite de TVA), atât prin numerar, cât și transfer bancar (ca să nu mai vorbim de cartele 'multipurpose' sau alte tipuri de vouchere), având disponibile conturi bancare deschise la cinci bănci comerciale (cel puțin). După intrarea în vigoare a mecanismului de plată defalcată a TVA, pe lângă investiția în adaptarea sistemului ERP, o astfel de companie ar trebui să înființeze un departament care să se ocupe exclusiv de monitorizarea plăților TVA realizate de beneficiari, ceea ce ar însemna o reală piedică în desfășurarea activității sale de bază. Ce să mai vorbim de companiile care folosesc un centru de servicii externalizate (SSC)? Din India!'', mai arată oficialul EY.

Persoanele nerezidente înregistrate în scopuri de TVA în România vor avea obligația de deschidere a conturilor de TVA.

''O astfel de obligație se adaugă la numeroasele obligații administrative (menționăm aici doar declarația 394) care fac, oricum, din România un mediu de afaceri neatractiv pentru investitorii străini. Nu trebuie să uităm nici de sancțiunile disproporționate, care ajung până la 50% din suma de TVA nevirată, nivel ce contravine în mod flagrant principiului proporționalității. Reiterăm, pe această cale, că principiile generale de interpretare a legislației comunitare, dezvoltate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, reprezintă legislația europeană secundară și trebuie luate în considerare în mod obligatoriu (fiind mai presus de legislația națională). Pe de altă parte, ne întrebăm (din nou) dacă instituțiile statului (de exemplu, ANAF) sunt în mod real pregătite să facă față acestei modificări, atât din punct de vedere administrativ, cât și de control. Următoarea întrebare care vine (în mod legitim) este: care va fi sancțiunea în sarcina ANAF dacă nu va fi capabilă să gestioneze acest mecanism și aprobările pentru retragerea de numerar din conturile distincte de TVA nu vor fi date într-un timp rezonabil (cum ar fi 3 zile, dacă am aplica reciprocitatea)'', conform companiei de consultanță.

Sursa: Agerpress