Temperaturile scazute scot in evidenta punctele slabe ale uniunii energetice europene
Economie | Data Publicarii: 09-02-2017

In contextul in care temperaturile scazute de la inceputul anului au provocat deficite in aprovizionarea cu energie in Europa de Sud-Est, refuzul Bulgariei de a exporta energie electrica este tipic intr-o regiune unde fiecare trebuie sa se descurce singur, informeaza Bloomberg.

Luna trecută, statele din Europa de Sud-Est au stocat energie ca reacție la cea mai severă iarnă din ultimul deceniu, ceea ce a scos în evidență slăbiciunile piețelor energetice, care ar trebui să beneficieze de livrări fără restricții. Deși multe state din Europa de Sud-Est sunt în Uniunea Europeană, regiunea a înregistrat întârzieri la modernizarea centralelor electrice și liniilor de mare tensiune.

"Ceea ce se vede în Balcani este o dovadă clară că toți își asigură în primul rând consumul propriu și apoi, dacă au capacitatea, îi ajută și pe alții", a declarat Andras Totth, director general adjunct la compania ungară de utilități MVM.

Frigul din luna ianuarie a afectat livrările de energie într-o regiune dominată de termocentrale și hidrocentrale, reducând aprovizionarea cu electricitate pentru zeci de mii de gospodării și urcând prețurile la energie la un nivel record.

Grecia a redus exporturile de electricitate timp de două zile, în timp ce România a redus livrările pe măsură ce râurile au înghețat, iar unul din reactoarele centralei de la Cernavodă a fost oprit după ce înghețul a afectat liniile de mare tensiune care îl conectează la rețea.

Bulgaria, care în mod normal exportă peste 10% din energia electrică produsă, a încetat exporturile timp de aproape o lună, până la data de 9 februarie. Această întrerupere este analizată de Uniunea Europeană, care a anunțat că se va întâlniri cu oficialii bulgari săptămâna viitoare pentru a analiza dacă țara vecină a încălcat prevederile blocului comunitar.

Directorul general al companiei energetice, Bulgarian Energy Holding, Petyo Ivanov, a subliniat că Bulgaria a respectat în totalitate legislația în domeniul energiei și nu are motive de îngrijorare cu privire la analiza efectuată de UE.

Deși infrastructura învechită este un motiv de îngrijorare, principalul obstacol în integrarea piețelor din regiune este neîncrederea politică între țările respective, susține Julian Popov, fost ministru al Mediului în Bulgaria și în prezent analist la European Climate Foundation. Potrivit acestuia, de fiecare dată când există presiuni asupra livrărilor de electricitate sau gaze naturale, factorii politici intră în panică și ordonă oprirea exporturilor, ceea ce îi afectează pe traderi.

"Astfel, ia naștere o situație de tipul 'dilema prizonierului' și țările încep să se gândească doar la ele", a spus Popov.

Construcția de centrale electrice ecologice, precum și de interconectoare de gaze și facilități de depozitare în Europa de Sud-Est, este o prioritate în cadrul uniunii energetice europene. Însă, progresele realizate sunt lente.

Compania energetică de stat din Bulgaria, NEK, se luptă cu datorii de 1,9 miliarde de dolari acumulate de pe urma eșecului unui proiect vizând construcția unei centrale nucleare, în parteneriat cu Rusia. Aceasta, în condițiile în care Bulgaria se chinuie să construiască noi capacități energetice sau să modernizeze facilități existente.

Serbia, țară care vrea să devină țară membră a UE, a început să își modernizeze marile centrale, dar, în același timp, trebuie să scoată din funcțiune vechile termocentrale. În plus, conductele de interconectare a rețelelor de gaze naturale între Serbia, Bulgaria și Grecia așteaptă să fie construite.

"Peninsula Balcanică are cu siguranță o problemă cu infrastructura învechită. Proiectele energetice au nevoie de multe resurse bugetare, dar orientarea lor pe termen lung nu corespunde cu ciclurile politice", a declarat Otilia Dhand, analist la Teneo Intelligence.

În România, ministrul Energiei, Toma Petcu, a declarat la începutul lunii ianuarie că România a consumat o cantitate record de gaze naturale, respectiv 72,4 milioane de metri cubi pe zi, iar, în acest context, România a refuzat cererea Bulgariei de a livra mai multă energie la sudul Dunării.

Sursa: Agerpress