Lipsa unor reglementari oficiale asupra lobby-ului naste scandaluri precum cel al privatizarilor de la MEC si totodata vaduveste de profituri frumoase potentiali prestatori ai acestei activitati, aflam din Cotidianul. A facut consultantul international Stamen Stancev un lobby mascat de limitele legii sau trafic de influenta? Raspunsul la aceasta intrebare preocupa opinia noastra publica si, in functie de acesta, sintem in masura sa judecam si faptele oficialilor romani care i-au deschis usa lui Stancev si, poate, atitor altora inaintea lui.
Pudoarea de pina in prezent a guvernantilor, care au elaborat doar o lege a transparentei decizionale fara a preciza suficient de amanuntit ce se permite si ce nu, faciliteaza astfel de scandaluri. Totodata, astfel se inchide robinetul profiturilor pentru numeroase firme din piata care asteapta unda verde legislativa.
Lobby-ul discreditat
Activitatile de lobby nu au deloc un bun renume in tara noastra, se arata intr-o analiza asupra activitatii de lobby din Romania, facuta de site-ul hotnews.ro. Dovada? Avocatii din lotul Stancev au declarat ca oficialii romani si expertii straini anchetati in dosarul privatizarilor din sectorul energetic au explicat instantei ca cercetatii nu au facut altceva decit sa negocieze la singe niste privatizari si, respectiv, au facut un lobby in limitele legii. Efectul acestor declaratii nu a putut fi decit o umbra aruncata asupra acestei activitati, care in tarile UE aduce bani frumosi. Perceptia defavorabila e influentata si de faptul ca in Romania nimeni nu stie exact cite firme se ocupa cu lobby-ul sau cit de profesionist isi desfasoara acestea activitatea.
"Exista cu certitudine o piata pentru lobby in Romania, cu un imens potential de dezvoltare, mai ales in conditiile in care, ca viitor stat membru UE, din ce in ce mai multe companii multinationale vor avea nevoie de servicii de lobby profesioniste", spune Viviana Geana, coordonator de proiect al uneia dintre primele firme infiintate in domeniu la noi, Central Europe Consulting Government Relations.
Aceasta crede ca inainte de o lege speciala a activitatilor de lobby este necesara o profesionalizare a acestor firme, atitea cite sint, si abia apoi de o anumita reglementare a domeniului. "Cel putin in acest moment, nu e neaparat necesara o reglementare expresa, ci mai degraba transformarea legislatiei actuale (in principiu legea transparentei decizionale - n.red.) intr-una care sa permita un acces mai larg la procesul decizional, cit si un dialog mai direct cu autoritatile", spune aceasta. Geana recomanda o autoreglementare a activitatilor de lobby, dupa modelul aplicat cu succes la nivel european. "Avem insa alte optiuni, cum ar fi codurile de conduita sau codurile de bune practici, ca forma de autoreglementare, asa cum se practica deja in prezent la Bruxelles de catre companii de renume, pentru ca cel mai important lucru este transparenta decizionala", spune reprezentantul CECGR.
In asteptarea reglementarii
Recentul scandal legat de privatizarile de la MEC il determina pe Radu Nicosevici, presedinte al Academiei de Advocacy si fost opozant, anul trecut, al unei legi a lobby-ului, sa accepte ca este nevoie de o reglementare "pentru mai multa transparenta si functionalitate". Primii pasi catre viitoarea lege ar fi recunoasterea profesiunii de lobbyist, prin inscrierea sa in Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR), includerea acestei activitati in codul CAEN.
Lobby sau trafic de influenta?
Activitatea de lobby desemneaza influentarea legitima a deciziilor politice, prin activitati de comunicare profesionist realizate, care implica expertiza legislativa, tehnici discursive si abilitati strategice. Traficul de influenta desemneaza primirea ori acceptarea de bani sau alte foloase materiale, savirsita de o persoana care are influenta sau care lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar, pentru a-l determina pe acesta sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu.
Cotidianul