Legea darii in plata si Legea conversiei
Finante-Banci | Data Publicarii: 12-01-2017

13 decembrie 2016. In cadrul conferintei de prezentare a Raportului asupra stabilitatii financiare ce a avut loc marti, viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, a declarat ca Banca Nationala a Romaniei nu mai considera instabilitatea legislativa ca fiind un risc sever la adresa stabilitatii financiare.

"Principalele riscuri la adresa stabilitatii financiare s-au diminuat, atat ca numar, cat si ca intensitate. Principalul risc este de natura externa, respectiva riscul deteriorarii rapide a increderii investitorilor in economiile emergente, generat de incertitudinile privind cresterea economica la nivel global, starea sistemului financiar international si accentuarea tensiunilor geopolitice. Acest risc este unul ridicat si in crestere fata de precedentul raport.”

Voinea a mai adaugat: " Decizia Curtii Constitutionale reduce semnificativ riscul privind cadrul legislativ incert si impredictibil in domeniul financiar bancar: Legea nr. 77/2016 privind darea in plata (…) se poate aplica doar in cazuri exceptionale, in care au intervenit circumstante neprevazute; simpla scadere a valorii bunului imobiliar nu poate fi un motiv pentru darea in plata. Cazurile trebuie judecate individual, iar instanta va decide daca in fiecare caz in parte au fost circumstante exceptionale. Banca Nationala a Romaniei a sustinut in permanenta ca Legea darii in plata ar trebui sa diferentieze intre cei care nu mai pot sa plateasca (cazuri sociale) pentru care o solutie trebuie identificata, si cei care nu mai vor sa plateasca.”

Comparativ cu raportul precedent, BNR a eliminat "riscul sistemic sever", care, in aprilie 2016, era reprezentat de initiativele legislative cu impact asupra sistemului bancar, respectiv Legea darii in plata si Legea privind conversia creditelor in franci elvetieni la cursul istoric.

Viceguvernatorul BNR a mentionat ca acest risc ramane unul ridicat, dar este in scadere fata de raportul precedent, avand in vedere ca ambele legi au fost contestate la Curtea Constitutionala, iar Legea darii in plata a fost chiar modificata, in sensul in care cazurile se judeca individual, iar darea in plata se poate aplica doar in cazuri exceptionale, stabilite in instanta.

La capitolul riscuri moderate, BNR a identificat incertitudinile privind constructia bugetara si riscurile provenind din provocarile cu care se confrunta spatiul comunitar (Brexit, criza imigrantilor, datoriile suverane etc.).

Concret, Curtea Constitutionala a decis ca Legea darii in plata nu poate deroga de la Codul Civil, intelegand ca ea se poate aplica in cazuri exceptionale, in care au intervenit circumstante neprevazute. Simpla scadere a valorii bunului imobiliar nu poate fi un motiv pentru darea in plata. Curtea a stabilit ca aceste cazuri trebuie judecate individual, iar instanta va decide daca in fiecare caz in parte au fost circumstante exceptionale, a precizat Liviu Voinea, viceguvernator BNR.

Viceguvernatorul BNR a adaugat ca pierderile pentru banci vor fi esalonate pe mai multi ani, iar cata vreme deciziile vor fi individuale, cele doua legi in ansamblul lor nu pot fi considerate evenimente cauzatoare de pierderi la momentul aprobarii acestora, in intelesul regulamentelor europene privind provizioanele.

Comparativ cu raportul precedent, BNR a eliminat "riscul sistemic sever", care, in aprilie 2016, era reprezentat de initiativele legislative cu impact asupra sistemului bancar, respectiv Legea darii in plata si Legea privind conversia creditelor iin franci elvetieni la cursul istoric.