Afacerile recuperatorilor de credite au atins 194 milioane de lei
Afaceri | Data Publicarii: 06-10-2015

Firmele de management al creantelor care activeaza pe piata din Romania au realizat afaceri de 194 milioane de lei anul trecut si au obtinut un profit de 21,1 milioane de lei, in conditiile in care numarul acestora s-a dublat in cinci ani, la 193, potrivit unei analize de profil.

"Numarul companiilor specializate in recuperarea datoriilor aproape s-a dublat in intervalul 2010-2014. Astfel, daca in urma cu cinci ani erau inregistrate 105 firme, in 2012 s-a ajuns la 158, in 2013 la 182, respectiv la 193 in 2014. Si afacerile acestora au evoluat semnificativ, de la 121,9 milioane de lei in 2010, la 169,4 milioane in 2011, la 184,5 milioane lei in 2013 si la 194 milioane lei in 2014. Profitul recuperatorilor a avansat de la 19,3 milioane de lei, in 2010, la 21,1 milioane de lei, in 2014", releva datele studiului.

Statistica realizata pe baza datelor depuse de firmele de management al creantelor indica faptul ca marea majoritatea a societatilor cu acest profil de activitate se afla in zona Capitalei, afacerile acestora depasind 174 milioane de lei.
O harta a datornicilor, realizata din prisma business-ului de recuperare creante, situeaza zona Moldovei pe locul secund, cu 14,7 milioane de lei, urmata de Nord-Est cu 1,7 milioane, si Centru, cu 1,1 milioane de lei. Zonele de Vest, Sud-Vest si Sud ale tarii abia daca au adunat impreuna 1,9 milioane de lei, conform analizei realizata de KeysFin.

Potrivit analistilor KeysFin, aceasta situatie poate fi privita in oglinda cu cea a situatiei creditarii la nivel national.
"Bucuresti - Ilfov a fost si zona in care s-au acordat cele mai multe credite in timpul Epocii de Aur a Consumului. Dincolo de clienti, care au avut de suferit de pe urma crizei (reduceri de salarii, concedieri etc.) sau care nu si-au estimat corect capacitatea de plata (consecinta a slabei educatii financiare), o parte din vina pentru numarul mare de datornici o poarta si bancherii, care au acordat finantari cu ochii inchisi, vestitul credit cu buletinul fiind poate cel mai bun exemplu', au explicat analistii.

Din momentul in care clientii n-au mai putut sa plateasca, bancile au cautat sa-si curete bilanturile si au vandut portofoliile de credite neperformante firmelor de recuperari.

"Bancherii si-au acoperit mare parte din aceste credite din dobanzile uriase percepute, astfel ca le-a fost simplu sa scape de datornici. La randul lor, firmele de creante au cumparat creditele ieftin si, din marja ramasa, isi acopera un profit semnificativ. De pierdut au clientii care, aflati in incapacitate de plata, s-au vazut cu veniturile blocate si bunurile scoase la vanzare. Legea falimentului personal a venit prea tarziu pentru majoritatea', au subliniat expertii.
Cea mai mare firma din piata recuperarii de creante este, potrivit datelor financiare, EOS KSI Romania, care a raportat anul trecut 590 de salariati si afaceri de 61,1 milioane de lei, cu un profit de aproape 1 milion de lei. Locurile urmatoare in top 5 sunt ocupate de Asset Portfolio Servicing Romania, Top Factoring, VS Comunication si Cycle Eurpean.

Pe de alta parte, in opinia analistilor KeysFin, modul in care se deruleaza afacerile din sectorul colectarii de creante ridica destule semne de intrebare.
"Multi clienti au sesizat autoritatile ca sunt haituiti de unele companii, in conditiile in care activitatea acestora nu este reglementata cu aceeasi strictete cu care se desfasoara business-urile din sectorul bancar, aflate sub monitorizarea Bancii Nationale", spun ei.

In acest sens, Amalia Postu, avocat partener la Postu Leonte si Asociatii, afirma ca mecanismul cesiunii creantelor bancare catre societatile specializate de recuperare ascunde, sub aparenta legalitatii, numeroase nereguli si incalcari ale legii, in conditiile in care cesionarea unui credit bancar reprezinta, practic, preluarea calitatii de creditor de catre societatea de recuperare, in locul bancii, fara, insa, ca aceasta sa indeplineasca toate cerintele legale pentru a fi creditor intr-un contract de credit, aspect de natura a atrage nulitatea cesiunii. Astfel, creanta cesionata isi pierde calitatea de creanta bancara, intre noul creditor si debitor intervenind un alt raport, de o alta natura juridica. In practica, insa, atrage atentia Amalia Postu, bancile nu solicita niciodata acordul clientilor, acestia fiind doar instiintati cu privire la cesiune.

Pentru a se apara, clientul care afla ca "a fost vandut' unei firme de recuperare are la indemana cateva mecanisme legale, fie pe latura civila, fie pe latura penala, spune avocatul.
"In materie civila, as preciza invocarea nulitatii cesiunii pentru argumentele expuse anterior. De asemenea, fiecare client ar trebui sa verifice daca nu se afla in situatia in care creanta a fost prescrisa, iar in caz afirmativ se poate apara invocand institutia prescriptiei, nemaiexistand obligatia legala de a achita sumele pretinse', a explicat aceasta.

AGERPRES