2021 este cel mai apropiat termen realist de aderare a României la moneda unică europeană, din cauza convergenţei reale reduse a economiei româneşti cu cea a Zonei Euro, potrivit unui studiu al Erste Group Research. Noua ţintă oficială de aderare este 2019, dar acestui termen se opun mai ales argumentele sărăciei românilor şi a productivităţii scăzute a muncii lor, în comparaţie cu zona euro.
Ultimul termen oficial a fost stabilit zilele trecute în 2019, dar scenariile de evoluţie simultană a economiilor României şi zonei euro, luate în calcul de analişti Erste, „sugerează că o aderare post-2021 este mai realistă".
Mai mult, „chiar și această dată de aderare nu va fi ușor de atins fără deciziile dure pe care le presupune impulsionarea competitivităţii economiei. Restructurarea şi privatizarea companiilor de stat, creşterea veniturilor bugetare şi a absorbţiei fondurilor europene şi favorizarea investiţiilor în infrastructură în dauna cheltuielilor sociale sunt doar câteva dintre" deciziile care ar trebui luate.
Analiştii de la Erste se miră că „România continuă să facă planuri noi de a trece în viitorul apropiat la utilizarea monedei unice", deşi „criza a pus sub un mare semn de întrebare viabilitatea monedei euro", până într-atât încât Ungaria și Polonia se feresc să mai dea termene. Ba chiar arată scepticism privind viitorul proiectului.
Una dintre explicaţiile găsite de analiştii din Bucureşti şi din Viena ai Erste Group Research, este că oficialii români au sperat că obiectivele ambiţioase precum aderarea la euro vor fistimulente de tipul morcovului cu măgarul, în condiţiile în care „în ultimele două decenii, apetitul României pentru reforme a fost mai degrabă moderat", şi guvernele s-au folosit, pentru mobilizare, de „ţapi ispăşitori ca FMI sau UE".
Continuarea, pe Economica.
http://www.banknews.ro/stire/71884_erste_românia_nu_va_putea_adera_la_euro_mai_devreme_de_2021.html