Emisiile de CO2 au adus padurile europene aproape de punctul de saturatie
Mediu | Data Publicarii: 20-08-2013

Padurile europene se apropie de punctul de saturatie ca urmare a scaderii 'rezervorului de carbon', releva un studiu publicat de revista Nature Climate Change si preluat luni de BBC. Potrivit autorilor, scaderea rezervorului de carbon, cu rol esential in ciclul carbonului si in compensarea emisiilor poluante, este determinata mai ales de despaduririle masive si de dezastrele naturale, cum este cazul incendiilor de padure, aceasta evolutie fiind insotita de cresterea emisiilor de CO2.

Ciclul carbonului este procesul prin care acest compus este transferat intre pamant, apa si atmosfera. Rezervorul de carbon reprezinta capacitatea principalelor componente naturale, cum ar fi solul, oceanele, rocile sau combustibilii fosili, de a inmagazina carbonul astfel incat acesta sa nu fie eliberat in atmosfera. 

Incepand cu epoca Revolutiei Industriale, activitatea umana a modificat acest ciclu, ca urmare a arderii combustibililor fosili, prin care s-a eliberat o mare cantitate de CO2 stocat, si a modificarilor in exploatarea solului, cum ar fi despadurirea sau extinderea urbanizarii. Astfel, s-a redus dimensiunea biosferei, cea care elimina dioxidul de carbon prin fotosinteza. 

Saturatia despre care se vorbeste in raport face referire la punctul in care capacitatea de absorbtie a rezervoarelor de carbon nu mai reusesc sa tina pasul cu cantitatea de CO2 eliberata in atmosfera in urma activitatilor umane. Situatia este agravata si de dezvoltarea economiilor emergente, precum India, China sau Brazilia. 

Acest studiu contrazice concluziile raportului din anul 2011 asupra starii padurilor europene, in care se sustine ca suprafata zonelor impadurite a crescut in Europa si acestea absorb 10% din emisiile anuale de CO2. Astfel, autorii recentului studiu sustin ca rata impaduririi a fost mica, iar o suprafata insemnata a acestor paduri a fost plantata la inceputul secolului XX sau in perioada imediata de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, copacii fiind in prezent foarte batrani. 

Studiul poate avea implicatii si asupra eforturilor statelor UE de a reduce emisiile de CO2, intrucat in angajamentele lor internationale de limitare a emisiilor de CO2, cum este Protocolul de la Kyoto, rezervoarele de carbon au fost luat in calcul numai in mod voluntar, dar in viitoarele acorduri de acest fel, gestiunea padurilor va fi un capitol cu prevederi obligatorii, explica autorii cercetarii. 

In cazul Europei, o solutie ar fi o intelegere prin care sa se caute gasirea unui echilibrul global la nivelul continentului intre valoarea ecologica a cea comerciala a padurilor. Discutii in acest sens se poarta din anul 2011, dar ele au intrat in impas in luna iunie a anului in curs, cand cele 40 de delegatii nu s-au inteles asupra mai multor chestiuni tehnice. Negocierile vor fi reluate in toamna, cu obiectivul ca pana in luna noiembrie sa se schiteze un acord-cadru care sa fie prezentat ministrilor de resort din UE. 

Sursa: AGERPRES