Postul Mare sau Postul Pastelui, care precede sarbatoarea Invierii Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, incepe luni in Biserica Ortodoxa. Potrivit site-ului Agentiei Basilica a Patriarhiei Romane, perioada de postire pentru sarbatoarea Sfintelor Pasti, care anul acesta va fi sarbatorita duminica, 5 mai, are loc intre 18 martie si 4 mai, inclusiv.
Postul Pastelui, Paresimile sau Patruzecimea, adica postul dinaintea Invierii Domnului, este cel mai lung si mai aspru dintre cele patru posturi de durata ale Bisericii Ortodoxe; de aceea in popor e numit, in general, Postul Mare sau Postul prin excelenta, mentioneaza pr. prof. dr. Ene Braniste in lucrarea "Liturgica Generala" aparuta la Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane in anul 1993.
Acest post a fost oranduit de Biserica pentru cuviincioasa pregatire a catehumenilor de odinioara, care urmau sa primeasca botezul la Pasti si ca un mijloc de pregatire sufleteasca a credinciosilor pentru intampinarea cu vrednicie a comemorarii anuale a Patimilor si a Invierii Domnului. Totodata, aduce aminte de postul de patruzeci de zile tinut de Mantuitor inainte de inceperea activitatii Sale mesianice, de unde i s-a dat si denumirea de Paresimi (de la latinescul quadragesima) sau Patruzecime.
Durata de 40 de zile a Postului Pastelui se intemeiaza pe o traditie vechi-testamentara, de atatea ori atestata cand e vorba de cercetarea si pregatirea sufletului prin masuri divine: potopul, care trebuia sa spele pamantul de pacate, a tinut 40 de zile si 40 de nopti; patruzeci de ani au mancat evreii mana in pustie, inainte de a ajunge in pamantul fagaduintei; Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea; ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocai; Iisus a postit in munte 40 de zile si 40 de nopti inainte de inceperea activitatii publice s.a.m.d.
Dupa disciplina ortodoxa, se lasa sec in seara Duminicii izgonirii lui Adam din Rai (a lasatului sec de branza) si se posteste pana in seara Sambetei din saptamana Patimilor, inclusiv.
Conform traditiei stabilite cu timpul in Biserica, in cursul Postului Mare se posteste astfel: in primele doua zile (luni si marti din saptamana prima) se recomanda, pentru cei care pot sa tina, post complet sau, pentru cei mai slabi, ajunare pana spre seara, cand se poate manca putina paine si bea apa; la fel in primele trei zile (luni, marti si miercuri) si ultimele doua zile (vineri si sambata) din Saptamana Patimilor.
Miercuri se ajuneaza pana seara (odinioara, pana dupa savarsirea Liturghiei Darurilor mai inainte sfintite), cand se mananca paine si legume fierte fara untdelemn.
In tot restul postului, in primele cinci zile din saptamana (luni-vineri, inclusiv) se mananca uscat o singura data pe zi (seara) iar sambata si duminica, de doua ori pe zi, legume fierte cu untdelemn si putin vin.
Postul Pastelui este tinut si in Biserica Romano-Catolica si dureaza 40 de zile, dar nu incepe luni, ca la ortodocsi, ci in miercurea numita a Cenusii (Dies Ceneris), pentru ca in aceasta zi se practica la apuseni presararea cenusii pe crestetul capului.
Catolicii dezleaga postul in duminicile Paresimilor, mancand de dulce.
Sursa: AGERPRES