Ernst & Young: Zona Euro, doi pasi inainte, unul inapoi
Finante-Banci | Data Publicarii: 14-03-2013

In pofida semnalelor de imbunatatire a increderii in mediul global de business observate de la inceputul anului, multe dintre fundamentele economice din zona Euro raman fragile si impredictibile, conform raportului Ernst & Young - Eurozone Forecast (EEF). De aceea previziunile indica o descrestere de 0,5% a PIB pentru 2013. O crestere lenta de 1,1% este preconizata pentru 2014. Va urma o crestere cu pasi mici in urmatorii ani, cu o medie anuala de 1,4% pentru perioada 2014-2017, aproape cu un punct procentual mai putin decat media din zona Euro inregistrata in urma cu un deceniu (2,3%).

Decalajele scad intre centru si periferie 

In ciuda diferentelor de crestere intre centrul zonei Euro si periferie, exista semnale care indica faptul ca situatia se imbunatateste si in afara economiilor nucleu. EEF se asteapta la o incetinire a ritmului de contractie in economiile periferice de la 1,9%, in 2012, la 1,4% in 2013, inainte de revenirea pe crestere in 2014. Acest fapt se datoreaza, in primul rand, eforturilor dureroase intreprinse de catre anumite tari de la periferie de a-si reforma economiile care deja genereaza rezultate ce se vad in imbunatatirea competitivitatii internationale.

Incepand cu anul 2008, gradul de ocupare a fortei de munca in economiile periferice a scazut cu 9%. In cazul Spaniei, Irlandei si Portugaliei, gradul de ocupare a fortei de munca a scazut sub nivelul capacitatii de productie, oferind astfel un impuls pentru productivitate. Scaderea costurilor per unitate de forta de munca a facut ca bunurile si serviciile produse in aceste economii periferice sa fie mai competitive decat erau acum cinci ani.

Pana in 2014, EEF estimeaza ca tarile periferice din zona Euro cu cea mai rapida crestere din exporturi vor fi Grecia - cu 9,3%, Irlanda - cu 4,4% si Spania - cu 4,1%. Acestea sunt cele trei tari in care s-a vazut cea mai mare imbunatatire in privinta costurilor per unitate de forta de munca ceea ce a generat si o crestere a competitivitatii incepand cu anul 2008. Aceste rezultate vor ajuta cele trei tari sa depaseasca recesiunea si le vor permite sa atraga castiguri din activitatile economice care sa contribuie la crearea de locuri de munca.  

Revenirea modesta la crestere economica prognozata pentru 2014 in tarile periferice va fi generata initial de investitiile in business si de exporturi iar, ulterior, odata ce piata fortei de munca incepe sa se imbunatateasca, de cheltuielile de consum.

Rata somajului va ramane ridicata

EEF estimeaza ca somajul din zona Euro va ajunge la un nivel record de 12,4% pana la sfarsitul anului 2013, cu rate ale somajului in Spania si Grecia mai mari de 26,5%. Chiar si in contextul redresarii economice, numarul persoanelor fara loc de munca, la nivelul intregii Europe, va ramane la cote ridicate. Pana la sfarsitul anului 2017, EEF estimeaza ca rata somajului se va mentine la peste 11%, iar numarul somerilor va fi cu aproximativ 6,5 milioane mai mare decat in urma cu un deceniu.

Intentia consumatorilor de a face noi achizitii va fi franata de cresterea, pe mai departe, a somajului in 2013. Continuarea inaspririi fiscalitatii si a masurilor de austeritate va avea, de asemenea, un impact negativ asupra cheltuielilor gospodariilor. Se estimeaza o scadere cu 0,6% a cheltuielilor de consum pentru 2013, inainte sa inceapa sa creasca lent, cu o medie de doar 1% pe an, in perioada 2014-2017.

Dezintermedierea sectorului bancar va genera, de asemenea, o constrangere pentru reluarea cresterii, deoarece sistemul bancar din zona Euro nu are inca taria de a impulsiona ascensiunea economica printr-un nivel mai bun al creditarii. In general, inasprirea conditiilor de creditare va afecta investitiile si cheltuielile de consum.

Euro se mentine puternic, dar nu pentru mult timp

Desi climatul economic ramane dificil, increderea in randul consumatorilor si in sfera de business va reveni treptat, pe masura ce amenintarile majore din anul trecut se vor diminua.   Cu toate acestea, se estimeaza ca investitiile din zona de business vor continua sa scada cu 2% in 2013, inainte de a intra pe un trend usor crescator, estimat la o rata medie de crestere anuala de 3,5% pentru perioada 2014-2017. 

Cu toate ca a pierdut o parte din victoriile obtinute anterior, moneda Euro continua sa-si mentina un avans de 8% in raport cu dolarul american si de 8,5% si de 8.5% din punct de vedere al cursului de schimb efectiv, de la jumatatea anului 2012. In actualul climat, impactul aprecierii Euro va putea fi depasit datorita faptului ca exista un mediu economic mai stabil. Totusi, exporturile din zonele periferice ar putea avea de suferit din cauza aprecierii Euro care, daca va continua, va putea atrage dupa sine naruirea unor eforturi dureroase facute pentru a restaura competitivitatea. 

In pofida acestor ingrijorari, EEF nu a coborat prognozele privind cresterea si exporturile, deoarece estimeaza ca aceasta rata a Euro nu va mai ramane mult timp la nivelul actual. Conform EEF, Euro este supraevaluat in prezent cu putin sub 10%. Dar, pe masura ce incertitudinile privind pozitia fiscala a SUA se risipesc iar evolutiile economice din piata americana si din pietele emergente reintra pe o crestere tot mai evidenta, EEF se asteapta ca Euro sa se deprecieze din nou, ajungand la 1,25 USD pana la sfarsitul acestui an.  

Inasprirea fiscalitatii franeaza cresterea PIB 

Este de asteptat ca inasprirea fiscalitatii sa reprezinte o frana pentru crestere pe termen mediu.  Estimarile EEF arata ca inasprirea fiscalitatii ajunge la mai mult de 1% din PIB si in acest an, ceea ce va diminua cu aproape un punct procentual cresterea produsului intern brut. Incepand cu 2014, fiscalitatea ar trebui sa se relaxeze spre 0,5% - 1% din PIB pe an, dar nu va inceta sa fie un factor de incetinire a cresterii.

Dupa mai multi ani de austeritate, una din provocarile majore cu care se vor confrunta cei care definesc politicile in zona Euro - dar si cei din tarile periferice si majoritatea celorlalte tari - va fi cum sa aplice reformele in sectorul public astfel incat sa nu submineze cresterea.