De ce nu poate lua BNR Nobelul pentru pace
| Data Publicarii: 17-10-2006

Peste numai cateva zile, mai exact din 22 octombrie, romanii vor avea mai multe probleme daca vor sa contracteze un credit, aflam din cotidianul Gandul. Fie ca se vor adresa unei banci, fie ca vor apela la o institutie financiara nebancara, conditiile de creditare impuse de Banca Nationala vor fi mai dure decat cele de pana acum. In primul rand, nici un credit -inclusiv cele de consum pentru achizitionarea de bunuri - nu va mai putea fi luat fara a avea un avans de minimum 25% din valoarea bunului achizitionat sau garantii care sa acopere valoarea creditului. In plus, toate angajamentele de plata ale solicitantului de credit nu pot depasi 40% din valoarea neta a veniturilor.

Fata de regulile de pana acum, in angajamente de plata vor intra toate ratele lunare de la credite / alte imprumuturi / leasing contractate anterior, dar si rata creditului solicitat. In plus, trebuie mentionate toate obligatiile lunare de plata ale solicitantului - de tipul chirii, pensie alimentara, facturi telefon, intretinere, lumina etc. Imprumutul va fi aprobat numai daca toate aceste cheltuieli nu depasesc 40% din veniturile nete certe lunare ale solicitantului. Numai citind noile reguli, te intrebi daca nu cumva ai gresit cu ceva sau faci un lucru rau dorind sa iei un credit.

De ce sa decida altcineva pentru tine ca mananci si te imbraci de 60% din venit si-ti platesti facturile si ratele de 40%, indiferent de cat muncesti si castigi pe luna? De ce mai exista ofiteri de credit la banci - care intr-o tara civilizata analizeaza bonitatea clientului inclusiv in functie de istoricul acestuia in relatia cu banca - daca rolul lor se transforma in a contabiliza un punctaj pe o grila data, indiferent de conditiile specifice? Fara a gasi un raspuns plauzibil la aceste intrebari, oftezi si treci mai departe.

Mai poti sa-ti iei pe credit frigiderul si masina de spalat pe care le planificasesi sa le achizitionezi? Pui mana pe telefon si afli ca, in loc de avansul de 25% din valoarea bunurilor, societatea de credit te sfatuieste sa-ti faci o asigurare. Sigur, asta o sa te coste in plus, intre 1-2% din valoarea creditului, dar este modalitatea gasita de a fenta noile reguli ale BNR. Castiga societatea de credit, care-si ia luna de luna dobanda, castiga societatea de asigurari, care-si mareste artificial numarul clientilor, in schimb, pierde clientul, care pentru aceeasi suma imprumutata plateste mai mult. Chiar si asa, la calculul ratelor, vezi ca nu te mai incadrezi in noile limite impuse de BNR. Planuiai sa iei un credit pe cinci ani, dar dupa ce ai pus facturile, leasingul la masina, rata la casa, constati ca treci binisor de 40% din veniturile nete. Solutia, sugerata de reprezentantul bancii : crestem perioada de creditare.

Pe 10 ani, rata lunara coboara spre jumatate, te incadrezi in grila BNR, ai luat creditul. Castiga banca, incasand 10 ani dobanda pe o masina de spalat care va fi de mult scoasa din uz cand va veni vremea achitarii ultimei rate, pierde clientul. O alta solutie, acceptata de unele banci, este includerea la capitolul venituri a chiriilor, dividendelor, altor tipuri de venituri care astazi pot fi, dar nu sunt cu certitudine si maine.

Sau chiar ti se poate sugera sa treci sub tacere rata de leasing, ca oricum nu se poate verifica, la Biroul de Credit trimitand informatii doar o parte din banci si numai cateva societati de leasing. Ori poti apela la un card de credit - imprumuturile cele mai scumpe de pe piata - unde, pentru sume de pana la de trei ori veniturile lunare, nu ti se cer garantii sau avansuri. Nici unul dintre aceste artificii nu te fac mai bogat sau mai solvabil, dar te ajuta sa intri, "la mustata", in grila BNR.

Mai mult ca sigur ca specialistii Bancii Nationale au anticipat aceste efecte ale masurilor administrative in care persevereaza de cativa ani incoace. Motivatia BNR se rezuma de fiecare data la "asigurarea stabilitatii financiare". Tradus, Banca Nationala se teme ca, sub asaltul cresterilor de preturi ce vor urma in anii de dupa integrarea in UE, romanii care s-au tot imprumutat nu vor mai avea cu ce sa-si plateasca ratele la credite. Un numar mare de persoane care nu si-ar achita creditele ar crea probleme sistemului financiar-bancar, nefiind excluse chiar falimente. Acesta este scenariul care sta la baza interventiilor administrative ale BNR.

Scenariu superpesimist, daca avem in vedere ca tendinta de crestere a veniturilor romanilor se regaseste inclusiv in prognozele BNR, iar numarul persoanelor rau-platnice este redus, comparabil cu cel inregistrat in tarile din UE. Ceea ce arata un comportament responsabil al clientilor bancilor. Cealalta motivatie, tot de ordin macro, este ca temperarea creditarii ar mai domoli importurile de bunuri.

Insa a scumpi creditul, cu riscul saracirii pe termen lung a romanilor, nu va fi niciodata o solutie pentru a face economia romanesca competitiva, astfel incat importurile sa se reduca in mod natural, ca urmare a unei contraoferte romanesti pe masura. Acestea par sa fie riscuri asumate de catre conducerea BNR.

Ca si acela de a fi descalificata de la Nobelul penru pace. Castigat in acest an de un bancher din Bangladesh si de banca pe care acesta a infiintat-o, specializata pe acordarea de microcredite persoanelor care nu se pot califica pentru obtinerea unui imprumut de la alte banci. Aviz romanilor!

Gandul