CCR: Legea lustratiei, neconstitutionala
Politica | Data Publicarii: 29-03-2012

Curtea Constitutionala a Romaniei a decis miercuri ca este neconstitutionala Legea lustratiei, dupa ce a admis sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Decizia este definitiva si general obligatorie. In 7 martie, ICCJ a decis in Sectiile unite sesizarea CCR in legatura cu neconstitutionalitatea Legii lustratiei, Consiliul Superior al Magistraturii alaturandu-se acestei pozitii. 

Sectiile Unite ale Instantei Supreme au luat aceasta hotarare dupa ce au primit sesizari de la doua asociatii profesionale de magistrati si de la procurorul general al Romaniei. 

In motivarea deciziei, ICCJ precizeaza ca legea, in forma adoptata de Parlament dupa pronuntarea deciziei Curtii Constitutionale din 7 iunie 2010, in dezacord cu considerentele instantei de contencios constitutional, instituie o sanctiune colectiva, bazata pe o forma de raspundere colectiva si pe o culpabilizare generica, globala a categoriei profesionale a procurorilor. 

De asemenea, in dezacord cu considerentul cuprins in decizia CCR - potrivit caruia lustratia este permisa exclusiv cu privire la persoanele care "au luat parte efectiv la grave incalcari ale drepturilor si libertatilor omului" - legea sanctioneaza toate persoanele care au detinut functia de procuror, inclusiv persoanele care, in exercitarea functiei de procuror, nu au luat parte in intreaga lor cariera profesionala la incalcari ale drepturilor si libertatilor omului. 

"Asadar, raspunderea instituita prin lege nu este individuala, nu se intemeiaza pe incalcarea efectiva a drepturilor omului sau a legislatiei, ci pe prezumtia de incalcare a drepturilor omului si a legislatiei de catre persoana care a exercitat functia de procuror, si exclude individualizarea sanctiunii, contravenind principiilor statului de drept, ordinii de drept si prezumtiei de nevinovatie consacrata in art. 23 alin. (11) din Constitutie. In acelasi timp, art. 2 din Legea lustratiei prevede o sanctiune colectiva, aplicabila persoanelor care au detinut functia de procuror, care priveste dreptul de a ocupa functii si demnitati publice, drept consacrat in art. 16 alin. (3) din Constitutie", mai mentioneaza Instanta Suprema. 

Totodata, considera judecatorii ICCJ, noua forma a legii aduce atingere principiului neretroactivitatii legii consacrat de Constitutie, conform caruia "legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile". 

Din discutiile de la CSM de la inceputul lunii martie a reiesit ca 165 de magistrati vor fi afectati de aceasta lege, printre cei afectati numarandu-se inclusiv presedintele ICCJ, Livia Doina Stanciu. 

Potrivit unui comunicat al PICCJ, noua Lege a lustratiei contravine principiilor de drept, iar considerentele vizeaza, in primul rand, aspecte de tehnica legislativa, intrucat in continutul noii legi a lustratiei exista necorelari, cum ar fi faptul ca dispozitiile art. 3 alin. 6 nu se incadreaza in ansamblul acestei legi, iar dispozitiile art. 6 nu se coroboreaza cu dispozitiile art. 3 alin. 5 din aceeasi lege. 

"Un alt exemplu, in sensul celor mentionate mai sus, il constituie si neconcordanta noii legi a lustratiei cu prevederile art. 53 din Constitutie, care statueaza ca: 'exercitiul unor drepturi sau libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea (...) si moralei publice (...)', ori prin continutul noii legi se largeste aria incompatibilitatilor si interdictiilor prin introducerea unor prevederi care genereaza discriminari in ceea ce priveste corpul profesional al magistratilor", preciza MP. 

Procurorul general Laura Codruta Kovesi declara, la inceputul lunii martie, ca din cei 2.400 de procurori din Ministerul Public au fost angajati 161 inainte de 1989, iar 60 ocupa functii de conducere in acest moment. 

"Noi am sesizat presedintele Inaltei Curti pentru a fi sesizata Curtea Constitutionala, nu din perspectiva numarului de procurori care ar putea fi afectati, ci din perspectiva prezumtiei pe care legea o instituie, ca daca ai fost procuror inainte de 1989 ai facut politie politica. Or, nu este asa, avem foarte multi procurori care au fost criminalisti sau au lucrat in alte domenii si nu cred ca a pune o astfel de prezumtie asupra tuturor procurorilor, asupra unei intregi categorii profesionale, este constitutional si corect", a spus Kovesi.

Sursa: AGERPRES