Noi reguli pentru operatiunile cu cecuri si bilete la ordin
Finante-Banci | Data Publicarii: 24-02-2012

Incepand cu data de 6 februarie 2012, inscrierile in Centrala Incidentelor de Plati (CIP) se fac dupa reguli noi, informeaza societatea de avocatura Ciurtin, Brasoveanu & Asociatii. In urma semnalelor din sistemul de decontari, BNR a modificat la inceputul acestui an regulamentul privind Centrala Incidentelor de Plati. Regulamentul nr. 1/2012 a intrat in vigore la 6 februarie 212 si aduce clarificari in procedura folosita mai ales de banci in declararea incidentelor de plata.

Potrivit avocatilor de la Ciurtin, Brasoveanu si Asociatii, noutatile esentiale aduse de noul Regulament se refera la eliminarea inscrierii in CIP a instrumentelor de plata pierdute, furate sau distruse si introducerea posibilitatii suspendarii sau reluarii interdictiei bancare in temeiul unei hotarari judecatoresti. Solutiile, spun avocatii specializati in acest domeniu, reprezinta un progres fata de reglementarea anterioara (Regulamentul BNR 1/2001, care a fost abrogat de noul Regulament). 

"Rolul inscrierii in CIP este acela de a atrage atentia asupra practicii imprudente sau chiar frauduloase a unor agenti economici, asa ca aplicarea sanctiunilor prevazute de Regulament pentru pierderea sau distrugerea instrumentelor de plata fara culpa emitentului nu era echitabila. In ceea ce priveste efectele hotararilor judecatoresti asupra interdictiei bancare, noul Regulament largeste posibilitatile de actiune ale agentilor economici si contribuie la acuratetea sistemului si protejarea intereselor lor”, spune avocatul Andrei Brasoveanu, partener coordonator in cadrul Ciurtin, Brasoveanu si Asociatii.

Potrivit avocatilor de la Ciurtin, Brasoveanu si Asociatii, pe langa functia lor principala, aceea de instrumente de plata, cecurile si biletele la ordin au o utilizare pe scara larga in raporturile comerciale pentru garantarea obligatiilor contractuale, insa in aceasta practica emitentii isi asuma de multe ori riscuri personale care pot viza chiar si patrimoniul personal, din cauza necunoasterii precise a regimului juridic al instrumentelor de plata. Aceste riscuri se pot concretiza in posibilitatea beneficiarului instrumentului de plata de a urmari persoana care semneaza cecul sau biletul la ordin, in cazul in care acesta il si avalizeaza personal, in posibilitatea inscrierii persoanei care a semnat cecul in CIP, alaturi de societatea emitenta in anumite situatii, sau chiar in sanctiuni de ordin penal. Pe de alta parte, exista foarte de multe cazuri in care agentii economici nu pot recupera creantele garantate de creditori cu astfel de instrumente de plata, fie din cauza lipsei disponibilului din contul emitentului, fie din cauza faptului ca cecul sau biletul la ordin nu intruneste conditiile legale pentru a fi acceptat la plata.

"Verificarea regimului instrumentelor de plata emise sau solicitate partenerilor contractuali poate preveni incidenta unor sanctiuni sau imposibilitatea satisfacerii creantelor creditorilor,” mai atrage atentia Brasoveanu.