Banca Mondiala: Guvernul ar trebui sa impuna standarde de constructie mai bune
| Data Publicarii: 03-10-2006

Rolul guvernului in sistemul de asigurare obligatorie a locuintelor ar trebui sa fie limitat doar interventia in caz de catastrofe, dar ar fi necesar sa impuna standarde de constructie mai bune, ceea ce ar salva vieti, a declarat specialistul Bancii Mondiale (BM), Eugene Gurenko. Rolul guvernului in ar trebui sa fie limitat, deoarece dezastrele naturale mici pot fi asigurate, cele mai severe pot fi suportate de reasigurare si doar in cazul unor calamitati extrem de severe ar trebui sa intervina guverul, a apreciat specialistul Bancii Mondiale (BM).

Gurenko a declarat ca rolul guvernului este limitat la calitatea de "catalizator" in cazul unei catastrofe. Guvernul trebuie sa fie reasigurator de "ultima instanta", doar pentru dezastre naturale majore si nu pentru cele mici si dese, care pot fi suportate de piata asigurarilor si a reasigurarilor, a explicat Gurenko. Acesta atitudine de interventie a statului exclusiv in cazuri de criza  major este cea mai eficienta decat implicarea in toate tipurile de dezastre, a adaugat Gurenko.

Expertul Bancii Mondiale in probleme legate de asigurare si reasigurare, Eugene Gurenko a apreciat ca ar trebui urmati anumiti pasi pentru a ajunge la relatia optima. In primul rand, un guvern ar ar trebui sa stabileasca obligatiile pe care le are in urma unui dezastru, sa evalueze pagubele, sa calculeze modalitati de reducere a costurilor datorate calamitatilor, sa calculeze ponderea fondurilor ce vor fi primite ca ajutor in urma dezastrului si, in cele din urma, sa calculeze cea mai eficienta strategie din punct de vedere al costurilor, a subliniat specialistul BM. "Singura cale de a face fata riscului este sa il evaluezi si, apoi, sa-l gestionezi", a declarat, luni, Gurenko.

Motivand necesitatea implicarii Guvernului, Hurenko a afirmat ca tine de capacitatea financiara a pietei de reasigurare, de capitalul disponibil, de prudentialitate si de managementul riscului. Guvernul ar trebui, de asemenea, sa se implice in managementul riscurilor inaintea producerii catastrofelor.

Deaoarece pretul reasigurarilor fluctueaza in functie de magnitudinea catastrofelor naturale, cea mai buna organizare si solutie este reprezentata de un parteneriat public-privat, a apreciat Gurenko. Rolul guvernului in acest proiect ar trebui sa fie sa aduca un capital initial pentru constituirea pool-ului de reasigurare, sa ofere suportul legislativ necesar si sa se ocupe cu educarea publica, supravegherea si consultanta asiguratorilor si reasiguratorilor, a declarat Gurenko. De asemenea, rolul sectorului privat ar fi sa stabileasca preturi, distributia, sa evalueze riscurile si sa plateasca indemnizatiile, a mai spus specialistul BM. Cheia succesului este, in opinia lui Gurenko, delimitarea clara intre responsabilitatile Guvernului si ale sectorului privat.

O alta solutie propusa de BM este constituirea pool-urilor de risc, care vor creste capacitatea de gestionare a riscurilor. Cu cat sunt pool-urile mai mari, cu atat pretul reasigurarilor va fi mai mic, a aratat Gurenko. Astfel, pentru o asociere nationala a companiilor de reasigurare ("pool" de risc), pretul reasiguratorilor ar fi, intr-o tara ca Romania, intre 3% si 3,5% din primele incasate de companiile de asigurari, a afirmat specialistul BM. In cazul unui pool al reasiguratorilor facut pe o regiune, companiile de reasigurare ar cere 3% din primele incasate, iar in cazul unui pool global al reasiguratorilor, pretul reasigurarii ar scadea la 2% din prime, a estimat expertul BM. Acesta a mai adaugat ca in momentul de fata se lucreaza la constituirea pool-ului de reasigurare global. Gurenko a subliniat faptul ca pool-urile nu inlocuiesc sistemul de asigurari, ci il completeaza.

In opinia lui Gurenko, este foarte important ca Guvernul sa impuna standarde de constructie mai bune, ceea ce va salva vieti si va reduce din costurile suferite in urma catastrofelor. Acesta a adaugat ca in tarile mai sarace, cladirile sunt mai vulnerabile la dezastre. "Nu este destula disciplina pe piata in tarile emergente pentru a construi case mai bune", a declarat Gurenko.

Gurenko a exemplificat ca efectele dezastrelor naturale sunt mai pronuntate asupra economiilor nationale in tarile mai putin dezvoltate. Astfel, cutremurul de la Izmit, Turcia, din 1999 a a cauzat daune ce au reprezentat 5% din produsul intern brut (PIB) al Turciei si au necesitat fonduri de 21% din veniturile statului. Un alt exemplu pregnant este dat de uraganul Mitch, care a lovit Honduras in 1998, a reprezentat 34% din PIB si a costat 158% din veniturile Honduras. La celalalt pol se afla Statele Unite ale Americii, care au suferit pierderi mult mai mici in 1994, cand a avut loc cutremurul de la Northridge. Desi acest cutremur a fost cel mai devastator din istoria SUA dupa valoarea daunelor si a avut o valoare a pagubelor de 0,3% din PIB-ul SUA, Statele Unite au platit 2% din veniturile pe acel an, a exemplificat expertul BM.

NewsIn