Comisia Europeana pregateste modificarea directivei privind pastrarea datelor din telecomunicatii
IT&C | Data Publicarii: 19-04-2011

Comisia Europeana a anuntat luni ca va pregati o propunere de modificare a directivei privind pastrarea datelor din telecomunicatii, dupa consultari cu autoritatile de aplicare a legii, cu sistemul judiciar, cu autoritatile de protectie a datelor, cu sectorul industrial si cu societatea civila.

Comisia Europeana (CE) a adoptat luni un raport de evaluare a Directivei privind pastrarea datelor, care prezinta invatamintele retinute de la adoptarea directivei in 2006. Directiva a stabilit ca datele sa fie pastrate pentru a raspunde provocarilor urgente in materie de securitate, survenite in urma atacurilor teroriste din Madrid, in 2004, si din Londra, in 2005.

Concluzia raportului CE este ca pastrarea datelor din telecomunicatii joaca un rol important in protejarea populatiei impotriva pericolelor generate de infractiunile grave. Aceste date ofera probe esentiale pentru solutionarea cazurilor de infractiuni si pentru asigurarea dreptatii. 

Cu toate acestea, transpunerea directivei a fost inegala, iar diferentele persistente dintre legislatiile statelor membre creeaza dificultati pentru prestatorii de servicii de telecomunicatii. In plus, directiva nu garanteaza in sine faptul ca stocarea, descarcarea si utilizarea datelor respecta pe deplin dreptul la viata privata si la protectia datelor cu caracter personal, ceea ce a dus la anularea legislatiei de transpunere a directivei de catre instantele din unele state membre, arata Comisia Europeana.

CE va proceda la analizarea actualelor norme privind pastrarea datelor, organizand, in lunile urmatoare, consultari cu autoritatile politienesti si judiciare, cu sectorul industrial, cu autoritatile de protectie a datelor si cu societatea civila, in vederea propunerii unui cadru juridic imbunatatit.

"Avem nevoie de o abordare mai proportionala si comuna la nivelul intregii UE in aceasta privinta. Prin urmare, intentionez sa revizuiesc directiva pentru a stabili in mod clar persoanele care au dreptul de acces la aceste date, precum si scopul si procedurile de accesare a acestora", a afirmat Cecilia Malmstrom, comisarul pentru afaceri interne.

Autoritatile responsabile cu punerea in aplicare a legii din cele mai multe state membre au raportat ca pastrarea datelor joaca un rol central pentru protectia publicului impotriva criminalitatii prin sprijinirea investigatiilor. Aceste date ofera indicii valoroase si dovezi care au fost utilizate pentru condamnarea infractorilor si pentru achitarea suspectilor nevinovati in cazuri care, fara aceste informatii, nu ar fi fost niciodata solutionate.

Totusi, directiva a fost criticata de catre autoritatile de resort pentru ca nu ofera suficiente garantii asupra modului in care datele sunt pastrate, accesate si utilizate. Asa s-a intamplat si in Romania, unde Legea nr. 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, precum si pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice a fost declarata neconstitutionala la 8 noiembrie 2009.

Si Curtea Constitutionala germana a decis anul trecut ca legea privind stocarea timp de sase luni a datelor continute in comunicatiile telefonice, prin internet si e-mail nu este conforma cu legea fundamentala si a dat ordin pentru stergerea datelor retinute pana atunci.

Majoritatea guvernelor europene si Parlamentul European au aprobat directiva. Irlanda, sustinuta de Slovacia, a contestat-o la Curtea Europeana de Justitie, pe motiv ca baza juridica a acesteia ar fi trebuit sa fie alta si sa tina de justitie si afaceri interne, nu de piata interna. Dublinul a pierdut, insa, cauza la Curtea Europeana de Justitie.

Legea nr. 298/2008 privitoare la retentia datelor a fost adoptata de Parlamentul de la Bucuresti la 18 noiembrie 2008, a fost promulgata de presedintele Traian Basescu si ulterior publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 780 din 21 noiembrie 2008.

Potrivit legii, toti operatorii de telefonie fixa si mobila din Romania ar fi fost obligati sa stocheze timp de sase luni numarul de telefon al apelantului si al celui care a fost apelat, adresa abonatului, locul unde se afla cel care este apelat, cand a fost facut apelul si cat dureaza convorbirea telefonica. De asemenea, toti operatorii de telefonie fixa si mobila erau obligati sa stocheze timp de sase luni SMS-urile trimise, destinatarul si momentul trimiterii. Similar, cei care furnizau servicii de internet erau obligati sa stocheze timp de sase luni urmatoarele date despre navigarea pe internet: numele, adresa fizica si IP-ul celui care s-a conectat la internet, data si ora la care s-a conectat, precum si data si ora la care s-a realizat deconectarea.

Legea prevedea ca toate informatiile inregistrate in aceasta perioada sa fie puse la dispozitia procurorilor, in urma unei cereri aprobate de presedintele instantei de judecata careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta, daca informatiile indica pregatirea unei infractiuni grave, potrivit articolului 15 din actul normativ.

Controversele au inceput in ianuarie 2009, cu putin timp inainte de a trebui ca legea sa intre in vigoare.

ONG-urile au reclamat imediat ca legea incalca drepturile si libertatile fundamentale, ca Romania va deveni o tara a lui Big Brother, iar cetatenii ei vor fi transformati in roboti controlati si controlabili de catre autoritatile statului, in urma legii care prevede stocarea datelor telefonice. Ca urmare, mai multe ONG-uri au cerut Avocatului Poporului sa sesizeze Curtea Constitutionala. S-a ajuns chiar si la marsuri de protest.

La randul sau, procurorul general, Laura Codruta Kovesi, a declarat ca unele din noile prevederi privind retinerea datelor telefonice incurca activitatea procurorilor si a spus ca va propune Ministerului Justitiei modificarea acestora.

Si George Maior, directorul SRI, a afirmat ca Legea 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului va conduce la birocratizarea activitatii Serviciului. Exista, in lege, o confuzie intre zona obtinerii de informatii si aceea legata de zona judiciara, a explicat Maior.

Presedintele Senatului, Mircea Geoana, a cerut o dezbatere publica pe tema noilor prevederi legale privind stocarea datelor privind convorbirile telefonice si traficul pe internet, argumentand ca exista inca o teama ca astfel de instrumente ar putea sa fie folosite in mod abuziv.

Supus acestor presiuni, Guvernul a adoptat un memorandum de amanare a aplicarii prevederilor Legii 298/2008 pana la 31 decembrie 2009. "Prin intrarea in vigoare a acestei legi, activitatea de urmarire penala este mult ingreunata si in unele cazuri chiar blocata. In plus, nu toti furnizorii  de servicii si retele publice de comunicatii electronice sunt pregatiti conform prevederilor legale pentru a respecta confidentialitatea datelor solicitate si nici nu pot asigura intr-un mod unitar gestionarea procesului de retinere si prelucrare a datelor", a precizat Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale(MCSI).

De altfel, procurorul general Laura Codruta Kovesi a declarat ca impedimentele pe care le implica Legea 298 privind retinerea datelor telefonice au afectat anchetele in cazul Ciorogarla si ale atacurilor de la Brasov si de la o banca din Cluj, Kovesi spunand ca suspendarea legii este o idee buna.

Totusi, seful de atunci al Departamentului pentru Afaceri Europene, Vasile Puscas, a declarat la 27 februarie 2009, pentru NewsIn, ca aplicarea Legii 298/2008 nu este suspendata, pentru ca Guvernul a aprobat doar un memorandum care prevede etapizarea aplicarii actului normativ. Seful Departamentului pentru Afaceri Europene (DAE) a explicat faptul ca o lege poate fi suspendata doar printr-o alta lege sau o OUG. Puscas a mai spus ca, daca Legea privind retinerea datelor nu era aprobata de Guvernul Tariceanu in noiembrie 2008, Romania ar fi intrat in procedura de infringement.

La randul sau, ministrul comunicatiilor si societatii informationale de la vremea aceea, Gabriel Sandu, a declarat, pentru NewsIn, ca nu va elabora o Ordonanta de Urgenta prin care sa se suspende aplicarea Legii 298/2008, intarind ideea ca in sedinta de guvern s-a aprobat doar punctul referitor la elaborarea unui plan operational prin care sa fie asigurate toate premisele aplicarii acestei legi in cele mai bune conditii.

Toate aceste cacofonii au luat sfarsit in momentul in care Legea nr 298/2008 a stocarii datelor a fost declarata neconstitutionala, la 8 octombrie 2009, CCR luand in discutie o exceptie invocata de Comisariatul pentru Societate Civila in cadrul unui proces intentat companiei de telefonie mobila Orange.

In exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Comisariatul arata ca Legea 298 nu ar respecta dispozitiile mai multor articole din Constitutie care reglementeaza drepturi fundamentale ale omului: articolul 28, privind secretul corespondentei, articolul 26 privind viata intima familiala si privata, articolul 25 privind libera circulatie si articolul 30 privind libertatea de exprimare.

Curtea Constitutionala a aratat ulterior, in motivarea deciziei sale prin care Legea 298/2008 privind stocarea datelor telefonice a fost declarata neconstitutionala, ca textul este redactat "ambiguu", afecteaza drepturi si libertati fundamentale si deschide posibilitatea unor "abuzuri" prin retinerea datelor utilizatorilor.

"Vreau sa va atrag atentia in legatura cu cat de departe putem merge cu tehnologia IT in viata privata a persoanelor.  De exemplu in Romania, urmand recomandarile Uniunii Europene, a fost adoptata o lege privind stocarea apelurilor telefonice. Legea a fost respinsa de Curtea Constitutionala, iar in Romania a fost o dezbatere extrem de larga pe aceasta tema. Probabil in tarile foste comuniste este mult mai dificil sa le explici cetatenilor de ce aceste date trebuie sa fie stocate si folosite de autoritati in caz de necesitate", comenta in 2009 presedintele Traian Basescu, la un forum IT, referindu-se la Legea privind stocarea datelor telefonice.

Comisia Europeana nu a luat pozitie fata de respingerea de catre Curtea Constitutionala a legii de implementare a directivei UE privind stocarea datelor, insa precedente din alte state membre aratau ca Romania era obligata sa modifice legea si sa aplice dreptul european.

"Nu comentam asupra acestei decizii a Curtii Constitutionale, este o chestiune interna", a declarat pentru NewsIn Michele Cercone, purtator de cuvant al comisarului pentru justitie, securitate si libertati cetatenesti. Intrebat in legatura cu posibilele consecinte ale netranspunerii directivei europene privind stocarea datelor in legislatia romaneasca, Cercone a spus ca nu doreste sa speculeze asupra unor "situatii ipotetice".

Teoretic, Comisia Europeana ar putea demara o procedura de incalcare a Tratatului (infringement), daca Romania nu adopta o lege de implementare a directivei.

Imediat dupa ce a fost declarata neconstitutionala Legea 298/2008, procurorul general, Laura Codruta Kovesi, declara pentru NewsIn ca spera ca un proiect de modificare a legii va fi promovat repede. "Legea privind retentia datelor, inca de la momentul adoptarii, am considerat ca ne ingreuneaza activitatea foarte mult. De aceea am si propus ministrului de justitie modificarea acestei legi, inca de la inceputul anului, am si participat la un grup de lucru pentru finalizarea proiectului de modificare. Sper ca proiectul de modificare a aceastei legi care a fost declarata neconstitutionala va fi promovat cat mai repede", a spus Kovesi.

La randul sau, ministerul condus atunci de PSD-isul Gabriel Sandu a promis ca va cauta solutii de evitare a infringementului, dupa ce Legea 298 a fost declarata neconstitutionala. Ministerul Comunicatiilor dadea asigurari ca se va consulta cu serviciile Comisiei Europene pentru a analiza situatia creata, in vederea identificarii posibilelor solutii pentru ca legislatia romaneasca sa fie conforma cu acquis-ul comunitar.

De atunci, au cazut guverne, au venit alegeri, s-au format alte guverne, dar nimeni nu a mai vorbit despre o noua forma a defunctei legi 298/2008. Pe agenda Parlamentului nu apare nicio astfel de lege si niciun minister nu a anuntat ca pune in dezbatere publica vreun proiect de lege referitor la aplicarea directivei europene. 

NewsIn