Organizatiile ecologiste, precum World Wildlife Fund (WWF), critica strategia UE pentru regiunea Dunarii, aprobata miercuri de ministrii europeni reuniti la Luxemburg, in special in ceea ce priveste obiectivul de care trebuie sa se ocupe Romania si Austria - imbunatatirea navigatiei.
"Strategia Dunarii are obiective contradictorii, in special in ceea ce priveste imbunatatirea navigatiei, care pot fi indeplinite in detrimentul mediului", a declarat Irene Lucius, reprezentant al programului WWF Dunare-Carpati, citata de EUobserver.
Romania si Austria vor fi responsabile pentru navigatia pe Dunare.
Una dintre principalele ingrijorari ale WWF o reprezinta obiectivul de a elimina zonele unde se ingusteaza tronsonul de navigatie al fluviului pana in 2015, prevazut in planul de actiuni publicat de Comisia Europeana la sfarsitul anului trecut.
"Este un obiectiv iresponsabil si nechibzuit, prezentat de MOVE (Directoratul General al Comisiei Europene pentru Mobilitate si Transport - n.red.) cu numai o zi inainte de publicarea comunicarii, nu ceva ce a fost dorit cu adevarat de statele membre", a subliniat Lucius.
Pentru indeplinirea acestei tinte trebuie adancite parti din albia fluviului, ceea ar putea distruge ecosisteme fragile.
In plus, navigatia pe tot parcursul anului ar creste considerabil poluarea apei Dunarii.
Ambele masuri contrazic conventiile internationale si regionale semnate de statele din zona Dunarii, atrag atentia ecologistii.
O sursa din presedintia UE a precizat ca obiectivul privind navigatia nu a fost fixat deocamdata, deoarece lipsesc inca informatii din diferite tari. "Peste un an vom avea o imagine mai buna si poate se va dovedi ca nu este fezabil", a spus oficialul.
Din punctul de vedere al Ungariei, introducerea transportului public pe Dunare si instalarea de "sisteme inteligente de transport" sunt tinte mult mai practice si tangibile, ce ar putea imbunatati atat traficul, cat si conditiile ecologice de-a lungul fluviului ce traverseaza Budapesta.
Strategia UE pentru regiunea Dunarii se axeaza pe patru piloni principali. Primul presupune interconectarea regiunii Dunarii (imbunatatirea mobilitatii, incurajarea energiei durabile si promovarea culturii si a turismului). Proiectele din cadrul acestei prioritati cuprind eliminarea navelor naufragiate si a altor deseuri din albia fluviului, terminalele multimodale din porturile fluviale pentru conectarea cailor navigabile interioare cu retelele de transport rutier si feroviar, completarea axei feroviare "magistrale" care face leaga Parisul de Budapesta, via Stuttgart, Ulm, Munchen, Viena si Bratislava, proiectul 4Biomass pentru promovarea energiilor regenerabile, pachetele de servicii turistice transnationale pentru excursii combinate tren-bicicleta-vapor de-a lungul Dunarii.
Cel de-al doilea pilon se refera la protectia mediului in regiunea Dunarii (refacerea calitatii apei, gestionarea riscurilor de mediu si conservarea biodiversitatii). Proiectele cuprind construirea de zone tampon de-a lungul fluviului pentru retinerea substantelor nutritive, proiectul de cooperare "Dunarea albastra" privind tratarea apelor uzate urbane, reducerea reziduurilor farmaceutice din apa, refacerea zonelor inundabile pentru a ameliora protectia impotriva inundatiilor, implementarea unei retele de zone protejate.
De asemenea, un al pilon este cresterea prosperitatii regiunii Dunarii (dezvoltarea potentialului de cercetare, a educatiei si a tehnologiilor informatiei, sprijinirea competitivitatii intreprinderilor si realizarea de investitii in competentele populatiei). Aceste actiuni se vor concretiza sub forma unor centre comune de cercetare, a unor programe comune de educare si formare profesionala, a unor proiecte de ameliorare a utilizarii serviciilor de administratie si sanatate online, a unor initiative de sprijin pentru comunitatile rome.
Ultimul pilon prevede consolidarea regiunii Dunarii (ameliorarea capacitatii institutionale si imbunatatirea cooperarii in vederea combaterii crimei organizate). Exemplele de proiecte din aceasta categorie includ formarea si schimbul de bune practici, in special in domeniul gestionarii finantelor publice, instituirea unui forum al societatii civile danubiene, elaborarea unor linii directoare comune pentru amenajarea teritoriului.
Strategia este rezultatul unei consultari publice, proces care a debutat in februarie 2010. Obiectivul a constat in contactarea tuturor partilor interesate si in colectarea tuturor ideilor acestora pentru a se asigura ca obiectivele sunt realiste si ca raspund necesitatilor efective ale locuitorilor regiunii.
Comisia va monitoriza punerea in aplicare a strategiei si va publica un prim raport la sfarsitul anului 2012.
NewsIn
http://www.banknews.ro/stire/46961_organizatiile_ecologiste_critica_strategia_ue_pentru_regiunea_dunarii.html