Asistam, in ultima vreme, la tot felul de discutii si analize referitoare la cat de apasatoare este sarcina fiscala din Romania. Justificate, partial, avand in vedere faptul ca gradul general de fiscalitate este perceput ca principalul magnet pentru investitiile straine directe.
Avalansa modificarilor fiscale de la 1 iulie a produs vii emotii, care insa s-au oprit, de regula, la nivelul unor teme de suprafata, gustate de publicul larg. Personal, nu am auzit analize sau comentarii privind modificarile aduse impozitului pe profit. E adevarat, parafrazandu-l pe Caragiale, modificarile sunt subtile, dar consistente. Din analiza comparativa a modificarilor aduse art. 32 Cod fiscal prin OUG nr. 58/2010, deducem ca pierderile unui sediu permanent, situat intr-un stat membru UE, apartinand Asociatiei Europene a Liberului Schimb sau cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri, sunt deductibile din veniturile realizate, nu numai din cele aferente respectivului sediu permanent din strainatate (conform legislatiei existente pana la 30 iunie 2010).
Cuvantul-cheie este Lichtenstein, stat membru al Asociatiei Europene a Liberului Schimb, dar si un recunoscut paradis fiscal. Sediul permanent al unei firme din Romania, stabilit in acest stat, poate fi o alegere "neinspirata", deoarece acesta poate inregistra pierderi ca urmare a unor tranzactii "neprofitabile" (nu zic fictive!) derulate cu o firma din alt paradis fiscal (sa zicem, Gibraltar - asta pentru "optimizarea" costurilor logistice). Cam unde credeti ca ar fi translatate, in final, profiturile din Romania? Da, exact acolo… Mai e cazul sa discutam cu ce cota de impozitare?
integral in: capital.ro
http://www.banknews.ro/stire/43727_poate_romania_sa_ajunga_un_paradis_fiscal.html