Romania foloseste in 2010 aceleasi cupiuri monetare ca in 1947
Finante-Banci | Data Publicarii: 03-06-2010

In Romania circula in prezent bancnote ale caror cupiuri sunt similare celor care circulau in perioada de mari dificultati economice de dupa al doilea Razboi Mondial, anii 1945 - 1947. Singura exceptie este ca actualele hartii si monede au fost denominate, la 1 iulie 2005, pentru a fi usurate operatiunile cu numerar, operatiunile contabile, dar si pentru o mascare a efectului psihologic inflationist.

La cupiurile care au circulat in Romania, pana in 2005, cu valori intre 10.000 de lei (1 leu denominat aflat in circulatie, in 2010) si 5.000.000 de lei (500 de lei in circulatie, in 2010) s-a ajuns progresiv, timp de 20 de ani, dupa 1989, din cauza inflatiei galopante, ceea ce a facut necesara o denominare cu patru zerouri a bancnotelor tiparite de Banca Nationala, in ritm cu deteriorarea preturilor de consum si scaderea puterii de cumparare a populatiei.

In prima jumatate a anului 1947, in Romania circulau cupiuri de 10.000 de lei, 100.000 de lei, 1.000.000 de lei si 5.000.000 de lei, in timp ce preturile medii cu amanuntul, in perioada iulie - august a aceluiasi an erau de 20.000 de lei pentru o paine de un kilogram, 50.000 de lei pentru un kilogram de cartofi, 1.300 de lei oul de gaina, 460.000 de lei kilogramul de branza de oi, 140.000 de lei kilogramul de carne de porc si 120.000 de lei litrul de vin obisnuit (de masa).

"In perioada 1945 - 1947, pe fondul dificultatilor economice provocate de distrugerile razboiului, de seceta si de plata reparatiilor catre URSS, a aparut o inflatie nemaiintalnita pana atunci in istoria Romaniei. Drept urmare, au fost tiparite succesiv, intr-un interval de numai doi ani, cupiuri de 10.000, 100.000 (in anul 1945), 1.000.000 si 5.000.000 lei (in anul 1947), la care s-au adaugat monede de 10.000, 25.000 si 100.000 de lei (1946 - 1947). Emisa la 25 iunie 1947, bancnota de 5.000.000 lei are cea mai mare valoare nominala din istoria monedei nationale", explica expertii Bancii Nationale aceasta situatie, in studiile lor.

O comparatie cu preturile la nivelul anului 1931 arata ritmul de deteriorare a puterii de cumparare, in Romania, in decurs de 16 ani, pana in 1947, cu un an inainte de marea nationalizare comunista din 1948.

In 1931, circulau cupiuri de 5 lei, 20 lei, 100 lei, 500 de lei, 1.000 de lei si 5.000 de lei, iar preturile la alimentele de baza din 1931 aratau o valoare de 5 lei pentru painea de un kilogram, 3 lei pentru kilogramul de cartofi, 2 lei pentru oul de gaina, 44 de lei pentru kilogramul de branza de oi, 38 de lei pentru kilogramul de carne de porc, 63 de lei pentru o gaina in viu si 16 lei pentru un litru de vin de masa.

Masa monetara din Romania Primului Razboi Mondial includea asa-numitele bancnote "marunte", aparute "in urma suspendarii convertibilitatii in aur a leului, care a avut ca efect tendinta de tezaurizare la populatie a monedelor din aur si argint", arata istoricii BNR.

Guvernul de la acea vreme (liberal, in frunte cu Ionel Bratianu) a apreciat ca "baterea suplimentara de moneda era dificila din pricina greutatii de procurare a materialului necesar".

Din cauza acestei situatii, BNR a optat, incepand cu anul 1915, pentru tiparirea de bancnote de valori mici de 1 si 2 lei, care sa satisfaca cererea de moneda marunta, in contextul unor preturi la alimente formate in majoritate din subdiviziuni ale leului.

Preturile medii cu amanuntul in Bucurestii anilor 1915 aratau valori de 0,31 lei pentru painea de un kilogram, 0,18 lei pentru kilogramul de cartofi, 0,07 lei pentru un ou de gaina, 1,76 lei un kilogram de branza de oi, 1,60 lei o gaina in viu si 1,12 lei pentru un litru de vin obisnuit.

Cupiurile de azi arata, de fapt, si o similitudine economica de politici prociclice, bazate pe cresteri salariale fara ca acestea sa fie insotite de o productivitate corespunzatoare. Salariile din Romania perioadei 1945 - 1947 erau platite in sute de milioane de lei, la fel ca si in Romania anilor 1989 - 2005, cand cresterea economica s-a bazat in special pe consum, iar salariile cresteau in progresie geometrica de la un an la altul.

Dupa denominarea din luna iulie 2005, pe 22 decembrie acelasi an, Guvernul emitea o hotarare prin care stabilea salariul minim brut pe tara garantat in plata, la 330 de lei, adica 3.300.000 lei nedenominati.

Din cauza inflatiei galopante, majoritatea companiilor, cu exceptia celor de stat, calculau salariile in dolari sau euro, ceea ce in lei putea reprezenta chiar si cateva miliarde pe luna.

Potrivit site-ului ADVICE Human Resources, in Bucuresti s-au inregistrat, in 2005, opt din primele zece cele mai mari lefuri platite in Romania la acea vreme, cu sume care, transformate in lei, aveau multe zerouri in coada.

Un expat angajat de top in sectorul de retail, de exemplu, a primit lunar un salariu de 110.700 de euro. Angajati din sectorul de software erau platiti cu salarii de peste 80.000 de euro lunar, iar in sectorul bancar se plateau salarii medii lunare de 28.000 de euro, la nivel de top-management.

Potrivit datelor statistice furnizate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala la acea vreme, pe baza declaratiilor de venit depuse de contribuabili pentru veniturile realizate in 2005, cel mai mare salariu net lunar din Bucuresti a fost cel al unui roman din sectorul 2, care lucra in comert, platit cu 110.700 euro pe luna.

Transformat in lei, aceast salariu insemna 4,070 miliarde lei (407.054 lei denominat), la un curs BNR leu-euro, la 30 decembrie 2005, de 36.771 lei pentru un euro (3,6771 lei denominat), in timp ce salariul minim brut garantat era de 3.300.000 lei nedenominati (330 lei denominat).

AGERPRES