BERD ramane pe pozitii in Romania
Finante-Banci | Data Publicarii: 27-04-2010

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) intentioneaza sa isi continue eforturile de sustinere a statelor din centrul si sud-estul Europei, au declarat oficiali ai institutiei in cadrul unei intalniri cu ziaristi din tarile balcanice care a avut loc la mijlocul saptamanii trecute, la care a participat si un reprezentant al Curierului National.

Presedintele BERD, Thomas Mirrow, a precizat ca obiectivul principal al bancii este acela de a ajuta la configurarea unor piete de capital care sa fie mult mai stabile din punct de vedere structural. Pentru realizarea acestui scop institutia a desemnat deja o echipa care are ca principala sarcina pregatirea unor emisiuni ale BERD in monedele locale din regiune, Romania fiind printre favorite datorita dimensiunii tarii.

Totodata, oficialii BERD si-au reafirmat hotararea de a-si mentine pozitiile in pietele unde deja au realizat investitii, planul de retragere initial fiind amanat datorita declansarii crizei. Un exit din anumite tari sau proiecte realizat de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare in perioada turbulentelor din pietele financiare internationale ar fi putut fi interpretata ca un mesaj de neincredere pe care institutia nu a dorit sa il transmita. BERD si-a revizuit calendarul de retragere, iar pentru Romania si Bulgaria acest moment nu poate veni decat cel mai devreme la finalul actualei decade, a subliniat Thomas Mirrow.

BERD va propune actionarilor la intalnirea anuala de la Zagreb din 14-15 mai 2010 o majorare a capitalului social care ar putea permite bancii sa deruleze investitii anuale de aproximativ 9 miliarde euro pe an pana in 2015 atat in statele Europei, cat si in piete emergente de pe alte constinente.

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare isi va mentine politica de sprijinire a tarilor din Europa Centrala si de Sud-Est, atat pentru stabilitatea structurala a sectorului financiar, cat si pentru dezvoltarea creditarii intreprinderilor mici si mijlocii si pentru realizarea unor proiecte energetice si de infrastructura, au precizat oficialii institutiei. In acest sens, BERD are in vedere un plan de investitii ambitios, care presupune alocarea cate 9 miliarde euro in 2010 si in urmatorii trei ani, urmand ca in 2014 si 2015 sumele sa se cifreze la 8,5 miliarde euro.

Anul trecut, investitiile BERD au totalizat 8 miliarde euro, peste preconizarile realizate anterior, institutia internationala urmarind o politica anticiclica de sprijinire a economiei in etapa de criza. Planul de investitii va putea fi insa derulat doar in conditiile in care statele cu participatii la BERD vor aproba majorarea capitalului social propusa pentru adunarea anuala care va avea loc la Zagreb in perioada 14-15 mai a.c., a precizat Anthony Williams, director de comunicare si relatii media in cadrul institutiei.

Oficialii bancii au explicat ca BERD nu anticipeaza decat o retragere graduala din investitiile realizate anterior, calendarul initial fiind amanat datorita crizei. Banca pastreaza inca participatii importante in proiecte si companii din primele sapte state membre ale Uniunii Europene. Dezinvestirea care era programata pentru 2010 a fost amanata intrucat BERD nu a dorit sa transmita un semnal negativ pietelor intr-o perioada de turbulente financiare. Retragerea a fost amanata pentru investitiile din Polonia, Republica Ceha, Ungaria si Slovacia, iar pentru Romania si Bulgaria aceasta nu este intrevazuta pentru urmatorii zece ani.

Riscul unei recesiuni in forma de "W" nu a fost indepartat

Presedintele BERD, Thomas Mirrow, a afirmat ca traiectoria economiei mondiale pentru anii urmatori nu este usor de intuit. Riscurile reintrarii in recesiune raman importante, chiar daca nu acesta este scenariul principal al economistilor institutiei. "Nimeni nu stie incotro se indreapta Europa si economia globala, care este sustenabilitatea cresterii si nici care sunt riscurile de inrautatire a situatiei", a spus Thomas Mirrow, intarind ca actualul imbold economic rezultat din quantitative easing si cheltuieli guvernamentale poate fi nesustenabil in momentul retragerii stimulilor. "Nu cunoastem cat de stabila este revenirea si nici cat de mare riscul expunerilor", a mai spus presedintele BERD.

Integral in Curierul National