Credit doar cu buletinul. Al altuia!
Finante-Banci | Data Publicarii: 20-01-2010

Un satmarean s-a trezit peste noapte dator cu 3.000 de lei pentru aparate electrocasnice pe care nu le-a cumparat. Ciprian Fabian a fost introdus pe lista Flanco a clientilor rau-platnici, iar acum nu isi mai poate cumpara aparatura de la niciun magazin.

Cartea de identitate a oricarui roman poate ajunge cu usurinta la indemana retelelor de falsificatori de acte sau de adeverinte de venit. Unele hoteluri cer buletinul, copii dupa actul de identitate sunt necesare la orice contract de telefonie, internet sau cablu. Au existat cazuri in care retele de falsificatori au actionat chiar cu complicitatea unor functionari de la serviciile publice de emitere a actelor de identitate.

Satmareanul Ciprian Fabian figureaza in lista rau-platnicilor de la Flanco, cu o datorie de 3.000 de lei, desi sustine ca nu a cumparat niciodata vreun produs din acest magazin. Dosarul de recuperare a datoriei care figureaza pe numle lui Fabian a fost cesionat firmei EOS KSI, din Bucuresti.

Adeverinta de venit falsa, la dosar

Ciprian Fabian spune ca pana in momentul in care a fost contactat de agentii firmei de recuperari din Bucuresti nu a stiut de existenta unui dosar de recuperari debit pe numele sau.

"Nu m-a sunat nimeni niciodata de la Flanco sa imi comunice ca as avea de platit rate pentru niste produse pe care le-as fi achizitionat in anul 2008. In dosarul de recuperari al firmei EOS KSI apar cu datorii de 3.000 de lei pentru ratele neachitate pentru un televizor si un laptop. Reprezentantii firmei de recuperari ma suna incontinuu sa imi achit datoriile, iar acum trebuie sa dovedesc ca nu am cumparat niciodata nimic de la Flanco", ne-a declarat satmareanul.

In adeverinta de venit atasata in dosarul intocmit la Flanco, satmareanul apare ca fiind angajat ca muncitor necalificat la firma SC Baghera SRL, cu sediul pe strada Lucian Blaga din Satu Mare. In realitate, in 2008, cand a fost facut dosarul, Ciprian Fabian era angajat la Consiliul Judetean Satu Mare in functia de purtator de cuvant. SC Baghera SRL apare in Registrul Comertului ca fiind inactiva din data de 29 mai 2009.

In plus, in actele din dosar, codul numeric personal al satmareanului este gresit. Fabian nu isi poate explica cum i-au ajuns datele personale in posesia firmei Baghera sau a persoanei care a cumparat bunurile de la Flanco pe numele sau.

Bunuri achizitionate de la Media Galaxy

In vara lui 2007, Ciprian si-a cumparat de la Media Galaxy un televizor si un laptop in valoare de aproximativ 3.000 de lei. In toamna lui 2008, la mai bine de un an de la lichidarea creditului de la Media Galaxy, a fost cautat de un angajat al firmei de recuperari EOS KSI, care l-a informat cu privire la asa-zisa datorie pe care o are catre Flanco. "Am ramas socat cand am auzit. Prima data am crezut ca e o confuzie. Cand le-am aratat chitanta cu care mi-am achitat ratele de la Media Galaxy, mi-au spus ca e vorba de fapt despre Flanco si nu despre Media Galaxy. Anul trecut, la inceputul lunii noiembrie am solicitat, in scris, firmei de recuperari o copie de pe contract, insa nu am primit raspuns", a spus tanarul satmarean.

Va cere daune

Ciprian Fabian a decis sa apeleze la ajutorul politiei. Acesta a depus, ieri dupa-amiaza, o plangere la Inspectoratul Judetean de Politie impotriva Flanco si Cetelem, firma care a aprobat dosarul de creditare. El a cerut identificarea persoanelor care au intocmit dosarul si a celor care au cumparat aparatura folosindu-se de datele lui personale. Satmareanul este hotarat sa ceara daune de 50.000 de euro.

"Probabil, functionarul care a primit dosarul mi-a falsificat semnatura. Voi cere Politiei si Parchetului sa-l depisteze, pentru ca e un lant de complicatii", a mai spus Ciprian Fabian.

Reprezentantii firmei EOS KSI, angajata de Cetelem pentru recuperarea debitului, nu au dorit sa comenteze acest caz. "Am inteles ca este vorba despre un caz de frauda. Recomandam ca domnul Ciprian Fabian sa se adreseze politiei pentru solutionarea acesteia", a declarat, in scris, directorul de vanzari si marketing Bogdan Rosu al firmei de recuperari EOS KSI.

In schimb, reprezentantii Cetelem spun ca deocamdata fac verificari: "In urma sesizarii dumneavoastra, am demarat investigatiile pentru solutionarea acestei situatii. Imediat ce vom dispune de toate elementele necesare, vom comunica raspunsul nostru".

Conditii minime de verificare

Toti marii retaileri de electrocasnice de pe piata romaneasca permit clientilor achizitionarea de bunuri in rate, prin intermediul creditelor acordate de institutii financiare nebancare (IFN) agreate de comerciant. Pentru a solicita un astfel de imprumut, clientul trebuie sa prezinte o copie dupa actul de identitate, o cerere de credit, o adeverinta de salariu semnata si stampilata de angajator, dar si un numar de telefon fix sau o adeverinta de la Primarie pentru confirmarea domiciliului.

In plus, pentru IFN-urile inscrise in Registrul Special la Banca Nationala a Romaniei, cum este cazul Cetelem, exista obligativitatea solicitarii fisei fiscale pentru anul anterior. Obligativitatea fisei fiscale la acordarea creditelor a fost introdusa din octombrie 2008, cand banca centrala a modificat normele de creditare pentru banci si pentru institutiile financiare nebancare din Registrul Special.

Pentru a evita cazurile de frauda sau erori, ofite-rul de credite trebuie sa compare copia dupa bu-le-tin cu actul in original, iar poza sa corespunda cu fizionomia solicitantului. Mai mult, ofiterul trebuie sa verifice cu angajatorul autenticitatea adeverintei emise. Adina Vlad

Metode de luat credite cu acte false

Carti de identitate falsificate cu ajutorul angajatilor Biroului de Evidenta a Populatiei. Un pensionar din Timis, Milorad Cirici (63 de ani), a cumparat alaturi de fiica si de sotia sa 23 de buletine false de la o functionara de la Serviciul de Evidenta a Populatiei din Timisoara. Intre 2006 si 2009, ei au luat aproape 250.000 de euro de la banci.

Falsificatorii iti fura datele de identitate si fac buletine false in baza carora iau credite pe numele tau. "Carti de identitate pierdute sunt peste tot in vitrina. Hotii de identitate fura datele tale de acolo si fac carti de identitate false. Si te trezesti cu rate pe care nu le-ai luat tu, ci altcineva", a spus subcomisarul Cristian Negrila, seful Brigazii de Combatere a Criminalitatii Organizate Timisoara.

Adeverinte de venit de la firme-fantoma pe numele unor persoane reale. Peste 300 de persoane din Lugoj au luat credite cu buletinul in valoare de 200.000 de euro, pe numele lor, insa folosindu-se de adeverinte false de munca.

Integral in Adevarul