Mancatoriile intre colegii de serviciu scad productivitatea companiei
HR/Cariere | Data Publicarii: 03-11-2009

Sub amenintarea unor eventuale disponibilizari, mai ales in aceasta perioada de criza, relatiile intre salariatii companiilor se acutizeaza, conflictele latente ies la iveala si pe principiul "sa moara capra vecinului" unii apeleaza la vorbitul de rau al colegilor in fata sefilor. Astfel, acesti angajati spera ca se vor pune bine cu sefii sau ca vor lua locul colegilor pe care ii barfesc.

Sorin Faur, HR Services Director si membru HR Club, a explicat pentru "Curentul" ca astfel de salariati recurg la doua strategii sa se puna intr-o lumina pozitiva sau sa ii puna pe altii intr-o lumina negativa care sa accentueze si mai mult efectele primei strategii: "Una dintre modalitatile de a realiza acest lucru este desigur barfa si vorbitul de rau al colegilor in fata sefilor, astfel incat, amestecand adevarul cu minciuna, macar din punct de vedere emotional seful sa fie influentat in eventualele lui decizii.

De la companie la companie, functioneaza diverse culturi organizationale, unele in care este posibil sa iti vorbesti colegul de rau, altele in care acest lucru este mai putin posibil sau in orice caz descurajat de exemplu de sisteme de evaluare a performantei cat de cat obiective. Nu este exclus ca in companiile mai mici, unde relatiile cu sefii sunt mai directe si mai putin formalizate, iar evaluarile nu au neaparat in spate sisteme de evaluare obiec-tive, aceste strategii chiar sa dea roade. Mai mult, in astfel de companii se poate naste intr-adevar un cerc vicios al vorbirii de rau reciproce, intr-o spirala care se amplifica dincolo de orice dovezi".

Sefii sunt supusi constant unui proces de manipulare din partea subalternilor

Un salariat care suspecteaza ca este vorbit de rau in fata sefilor trebuie, in primul rand, sa fie atent la cei care ar avea interes sa il vorbeasca de rau, practic sa construiasca "o lista de suspecti": colegi cu care a avut conflicte, colegi cu care este in competitie directa, colegi cu care concureaza pentru promovare. "Ei bine, in ceea ce il priveste pe salariatul care suspecteaza ca este vorbit de rau in fata sefilor de un coleg trebuie sa fie atent la orice schimbare in ceea ce priveste relationarea directa: fie o intensificare brusca a acesteia deoarece celalalt, sub pretextul «prieteniei», incearca de fapt sa obtina informatii compromitatoare despre el, fie o racire mai mult sau mai putin brusca, insotita de evitarea intalnirilor, de diminuarea conversatiilor, de evitarea privirii. Intrebari de genul «ce crezi despre viitorul nostru», «cum crezi ca vor evolua lucrurile», «ti-ai facut planuri in caz ca lucrurile nu mai merg pe aici» sunt intrebari care pot oferi raspunsuri interesante, fie de o parte, fie de alta", spune Sorin Faur.

Ce sanse sunt ca seful sau sefii sa-si dea seama ca un subordonat isi "sapa" colegul? Potrivit lui Faur, sefii sunt supusi constant unui proces de manipulare din partea subalternilor: "Cineva interesat sa stie adevarul poate deveni suspicios in momentul in care observa un comportament «suspect» de prietenos din partea unui subaltern sau daca primeste informari despre persoane ce nu si-ar avea locul in discutie. Seful, insa, ar trebui sa fie atent la informatiile neprobate si nesustinute de dovezi, mai ales cand cel care le aduce se afla intr-un potential conflict de interese cu colegul despre care vorbeste".

"Barfitorii" au, uneori, sanse de reusita in fata sefilor

Din pacate, exista si cazuri in care salariatul care se ocupa cu barfitul colegilor in fata sefilor are sanse de reusita: "Conteaza modul in care cel care vorbeste de rau si cel barfit se pozitioneaza fata de seful in cauza. Seful va tinde sa tina partea celui pe care il simpatizeaza mai mult".

Despre sanctionarea angajatilor care isi vorbesc de rau colegii in fata sefilor se poate vorbi doar in cazul in care in compania respectiva exista un cod etic si de conduita interna, "altfel angajatul rautacios nu poate fi sanctionat disci-plinar, mai ales daca si-a lasat o portita deschisa de interpretare a pozitiei lui". Numai ca, potrivit lui Sorin Faur, cei preocupati mai degraba de intrigi decat de a face treaba buna "cad in plasa propriilor scheme pentru ca ei «uita» sa mai performeze".

Pe de alta parte, "mancatoriile" intre colegii de serviciu au efecte negative asupra productivitatii muncii: "Pe fondul unei relatii umane deficitare scade productivitatea pentru ca cei afectati de barfa nu se mai pot concentra suficient, sunt mai degraba atenti la ceea ce se zice despre ei decat la activitatea curenta, devin ingrijorati si neglijenti pentru ca nu mai sunt atenti la detalii, emotia intunecandu-le judecata, nu isi gasesc linistea si multumirea lucrand in stres, ceea ce le afecteaza pe termen mediu sanatatea, somnul, odihna. Pentru salariatul «rautacios» activitatile productive trec pe planul doi, mai ales ca pe fond optiunea lui arata ca se increde mai degraba in acest mod de a actiona decat in munca cinstita".

Curentul