Larghetea cu care bancile au fost sprijinite, din banii contribuabililor, sa isi continue operatiunile si sa relanseze economiile europene in deriva nu a dat rezultatele scontate. Acestea privesc cu reticenta acordarea creditelor de investitii, asteptand noi stimulente publice.
Declaratiile oficialilor Bancii Centrale Europene privind disponibilitatea principalelor grupuri bancare europene de a consolida economia reala, prin acordarea creditelor de investitii necesare relansarii activitatii, sunt mult prea optimiste comparativ cu situatia concreta. O demonstreaza, printre altele, anuntul de zilele trecute al Ministerului Economiei Germane, potrivit caruia Bugetul de stat este pregatit sa imprumute bancile cu 10 miliarde de euro si sa acorde garantii de 7,5 miliarde de euro, pentru depasirea blocajului pietei creditelor de investitii. Aceasta noua interventie vine dupa ce Cabinetul de la Bonn a acordat deja bancilor care opereaza pe teritoriul Germaniei ajutoare de stat a caror valoare ajunge la 9,1% din Produsul Intern Brut, incadrandu-se in plafonul negociat cu Comisia Europeana, de 24,4% din PIB.
Cea mai generoasa interventie guvernamentala, menita sa mentina stabilitatea pietei bancare prin consolidarea increderii populatiei si a companiilor, este cea de garantare a activelor bancare. Limita maxima de interventie a Guvernului este de 18,6% din PIB, pana la ora actuala fiind "consumate" aproximativ 7,1% din aceasta. In acest context, nu trebuie ignorat faptul ca Guvernul de la Bonn garanteaza in totalitate depozitele companiilor si populatiei, initiativa care, la momentul adoptarii sale, in anul 2008, a declansat o migratie de proportii a capitalului paneuropean catre bancile germane. Acest fenomen nu a fost insa urmat, in mod automat, de o generozitate sporita a bancilor cu creditele de productie, ele preferand sa tezaurizeze capitalul de import.
Resurse financiare importante, injectate pe piata bancara
Germania constituie doar unul dintre exemplele care demonstreaza ca simpla interventie a statului in sprijinul bancilor nu garanteaza implicarea lor rapida si dedicata in economie. Majoritatea tarilor dezvoltate membre ale Uniunii Europene aloca resurse publice importante pentru resuscitarea pietei creditelor de investitii, fara ca mult asteptatul punct de inflexiune in evolutiile individuale ale economiilor nationale sa apara. Cu doua exceptii, Franta si Germania, ale caror economii au intrat in trend ascendent.
Irlanda, aflata intr-o recesiune economica pe care, deocamdata, nu o poate depasi, si-a planificat un buget ce depaseste de doua ori valoarea PIB-ului anual. Acest efort financiar urias este destinat prevenirii unui colaps bancar de proportii, al carui pericol inca planeaza asupra economiei irlandeze.
Danemarca se afla in aceeasi situatie, respectiv este dispusa sa-si sprijine bancile cu resurse financiare ce pot ajunge, la nevoie, la 259,5% din PIB.
Deocamdata, a consumat din acest enorm buget de urgenta doar 0,5%. Suedia, Olanda si Marea Britanie se plaseaza la mare distanta de aceste doua tari, din punctul de vedere al sumelor pe care guvernele lor le pot aloca bancilor cu probleme, sub forma unor interventii de natura infuziilor de capital sau prin garantarea activelor, preluarea activelor toxice etc. Suedia are disponibil 50,2% din PIB, din care a utilizat 8,9%, iar Marea Britanie pune la bataie 41,6% din PIB, consumand deja 26,8%. Olanda aloca 52% din PIB, furnizand pana acum bancilor un sprijin de 25,4% din PIB.
Integral in Financiarul
http://www.banknews.ro/stire/31806_bancile_sunt_sustinute_cu_pana_la_dublul_produsului_intern_brut.html