Tarile cele mai afectate de criza au raspuns electoral prin inlocuirea barbatilor cu femei in functiile de raspundere. Croatia, Islanda si Lituania sunt exemple de tari al caror destin politic este condus de femei venite la putere in ultimele luni.
Duminica, Dalia Grybauskaite, un economist experimentat, care are centura neagra la karate, a devenit prima femeie-presedinte a Lituaniei, tara coplesita de datorii. In mai, cand a castigat alegerile, un ziar din Vilnius titra cu litere de-o schioapa: "Lituania a decis: tara va fi salvata de o femeie".
La inceputul acestei luni, politicianul Jadranka Kosor (56 de ani), fosta jurnalista, a devenit prima femeie-premier a Croatiei, dupa demisia fostului sef al guvernului, Ivo Sanader.
In februarie, cand economia Islandei s-a prabusit, social-democrata Johanna Sigurdardottir, nu numai ca a devenit prima femeie-premier a Islandei, dar si prima lesbiana (care recunoaste deschis acest lucru) investita cu responsabilitatea conducerii unui guvern.
Halla Tomasdottir, femeia care conduce una dintre putinele banci ramase solvabile in Islanda, spune ca gestul islandezilor a fost un raspuns rezonabil la situatia din acel moment, cand toate bancile de investitii erau dominate de barbati.
Risc si agresivitate
"Circa 99% din ei au mers la aceeasi scoala, conduc aceleasi masini, poarta acelasi fel de costume si au aceeasi atitudine. Ei ne-au adus in aceasta situatie", s-a plans Tomasdottir, citata de publicatia germana "Der Spiegel". In ianuarie, in Bangladesh - Hasina Wajed a fost investita din nou in functia de premier, dupa ce a mai ocupat acest post intre 1996 si 2001.
"Timp de mai multi ani, lumea a fost martora la un transfer tacut de putere, de la barbati la femei. Astazi, Marea Recesiune a transformat ceea ce era o schimbare evolutionista intr-una revolutionara", scrie Reihan Salam, membru al Fundatiei "New America", intr-o analiza aparuta in ultimul numar al revistei "Foreign Policy".
El spune ca acest transfer de putere va fi accelerat de criza economica, deoarece din ce in ce mai multi oameni isi dau seama ca "actiunile agresive, riscante, care i-au ajutat pe barbati sa-si consolideze puterea s-au dovedit destructive si nefunctionale pe termen lung, intr-o lume globalizata".
Spiritul "macho", vinovat de criza
Argentina, India, Liberia, Filipine, Finlanda si Irlanda sunt tari care au femei-presedinte. Germania, Mozambic, Ucraina, Haiti, Bangladesh si Moldova au guverne conduse de femei. In 2001, economistii Brad Barber si Terrance Odean au aratat ca exista o legatura intre investitiile hiper-indraznete in pietele financiare si posesia unui cromozom Y.
Totul pare a indica faptul ca dominatia de catre barbati a sectorului financiar global a creat conditiile pentru colapsul economic. Mai mult, sustine Salam, ei au fost ajutati de guvernantii, in majoritate barbati, ale caror politici au actionat, constient sau nu, in acelasi "spirit macho".
"Femeile, considerate ca ansamblu, tind sa se opuna riscului si sunt mai putin sigure de sine decat barbatii, mai putin agresive, mai empatice, mai putin preocupate competitie si mai interesate de procesul de decizie consensual", sustine Valerie Hudson, specialist in stiinte politice la Universitatea din Birmingham.
"Motivul este evolutionist. Inca de la inceputul lumii, femeile au fost nevoite sa faca fata predispozitiilor barbatilor. Femeile tind sa se opuna riscului, deoarece ele traiesc de obicei cu barbati care accepta riscul sau chiar il cauta. Femeile tind sa fie mai putin sigure pe sine decat barbatii deoarece ele traiesc de obicei cu barbati care sunt prea siguri pe ei. Din cauza acestui efect de balansare, ar putea fi luate decizii mai bune daca femeile si barbatii ar colabora", spune ea.
Integral in Adevarul