Societatile care ofereau imprumuturi cumparau constant spatiu publicitar in presa vremii, la concurenta cu vanzatorii de incaltaminte si cei de haine. Reclamele care apareau in ziarele din Banat de acum o suta de ani erau scrise in grai banatean, promiteau "preturi eftine" si promovau, printre altele, mobila si ceasurile.
Aparate foto, mobila, imprumuturi si credite, "oroloage si juvaere", pipe, birje, ceasornice pentru turnuri, piane, incaltaminte, telefoane - toate beneficiau de publicitate in presa de acum o suta de ani. Printre publicatiile care au aparut in Banat in urma cu un secol, aflate in arhiva digitalizata a Bibliotecii Judetene Timis, se numara cotidianul "Dreptatea" si ziarul "Drapelul".
Primul aparea in Timisoara, in fiecare zi lucratoare, iar cel de-al doilea era difuzat in Lugoj, martea, joia si sambata. Reclamele erau publicate la finalul ziarului, in paginile patru, sapte si opt, si apareau, uneori, si in limba maghiara.
Credite incepand de la 300 de florini
Imprumuturile financiare beneficiau de promovare intensa. Jacob E. Fischer, spre exemplu, oferea credite incepand de la 300 de florini pana la peste 5.000 de florini, cu dobanzi de minimum 3%, in functie de suma acordata ca imprumut. Pentru comparatie, la vremea respectiva, un ziar costa 12 florini, iar o pereche de ghete barbatesti costa 140 de florini.
Reclama publicata in cotidianul timisorean „Dreptatea” in anul 1897 Foto: Biblioteca judeteana Timis
Actele necesare obtinerii imprumutului erau "extrasul complet de carte funduala (carte funciara - n.red.) si coala cadastrala cea mai noua". Institutul de credit si economii "Timisiana" oferea imprumuturi cambiale ( la care dobanda era excesiva - n.red.) cu ipoteca, dar si primea "depuneri spre fructificare cu 5% interese (dobanda - n. red.)". Printre reclamele gazduite de paginile ziarelor de acum mai bine de un secol se numara si cele la asigurarile de viata, de voiaj, de accidente, de vite, de transport, de foc si de spargere. Antoniu Petroff, celebru constructor de piane, isi facea reclama in "Dreptatea".
Cea mai mare fabrica de claviere din Austro-Ungaria (din care facea parte si Timisoara acelor vremuri - n.red.), vindea piane cu sau fara coada, construite pe diferite specificuri: "aripa de concert si salon, aripa scurta de cabinet", premiate in orase precum Budapesta, Timisoara, Viena, Praga si Linz.
Preturile nu sunt trecute in reclama, dar se face precizarea ca prospectul cu tarife se trimite gratuit.
Toti erau "cel mai mare si mai eftin"
Mobila beneficia si ea de o promovare importanta, fiind mai multe societati care cumparau spatiu publicitar. Firma Armin Krautz se lauda ca este "Cel mai eftin, mai mare si mai solid izvor d'a cumpera Mobile", dar formularea este folosita si de alti comercianti, astfel ca "cel mai mare si mai eftin" erau toti. Reclamele nu fac cunoscute si preturile, dar fabrica de ghete Modling se lauda cu "preturi admirabil de scazute".
Integral in Adevarul
http://www.banknews.ro/stire/26988_creditele_erau_promovate_si_cu_un_secol_in_urma.html