Injuraturile, supapa de criza
Lifestyle | Data Publicarii: 04-03-2009

Unul dintre cei mai apreciati cercetatori in domeniul studiului injuraturilor (da, exista si un astfel de domeniu stiintific, care imbina lingvistica, psihologia si sociologia) a ajuns la concluzia ca injuratul poate face bine sanatatii - mai ales atunci cand vezi ca economiile tale de-o viata se duc la dr... sa-i ia pe cei vinovati...

Expertul in imprecatii se numeste Timothy Jay si este canadian, dar afirmatia sa ca printre victimele crizei economice din tara sa se va numara si exprimarea decenta se aplica pretutindeni unde
      
loveste criza. In paginile editiei curente a revistei Perspectives on Psychological Science, Jay sustine ca limbajul colorat (ca sa folosim un eufemism) are functia de supapa pentru frustrarile personale, frustrari care neacumulandu-se, nu se transforma in agresiuni fizice. "In masura in care exista o corelatie intre stres si folosirea injuraturilor, legatura consta in aceea ca injuratul are o functie catartica" - scrie Timothy Jay, care de peste trei decenii studiaza tendintele in folosirea limbajului injurios. El adauga: "E de preferat ca oamenii sa injure la volan, decat sa apese pe accelerator si sa calce pietoni".

Unele limbi (si societatile in care sunt vorbite) beneficiaza de un vocabular de injuraturi mai bogat, in alte limbi se injura mai putin, dar si vorbitorii acestora din urma au impresia ca se folosesc, cand injura, de un evantai larg de cuvinte. Potrivit lui Timothy Jay, insa,  80 la suta din injuraturile proferate in public constau dintr-un inventar de doar zece cuvinte si expresii - o situatie care nu s-a mai schimbat dupa 1986.

In doua-treimi din cazuri, arata Jay, "marinarul din noi se trezeste in prezenta maniei pe care o incercam fata de noi insine sau fata de altii, iar injuraturile joaca rolul unui mecanism benefic de a face fata situatiilor dificile".

Timothy Jay, care este autorul cartii "A injura in America" si preda psihologia la Massachusetts College of Liberal Arts, mai spune ca "auzim vorbindu-se aproape exclusiv despre consecintele negative ale injuratului, dar nu se poate ca recursul la acest tip de limbaj sa nu aiba si un rol util - altminteri, nu ar fi evoluat, ar fi disparut cu totul".

Departe de a fi un act spontan, subliniaza Jay, injuratul este un comportament guvernat de reguli predictibile in functie de personalitate si de factorii contextuali.  De exemplu, candidatii cei mai plauzibili la calitatea de "gura spurcata" sunt: soldatii, politistii, studentii, drogatii, sportivii, taranii, delincventii juvenili, pacientii institutiilor psihiatrice si detinutii.

Integral in Romania Libera