Cand vin in piata marile afaceri cu banii statului
Economie | Data Publicarii: 23-02-2009

Bugetul pe 2009, aprobat de Parlament la finele saptamanii trecute, dupa doua luni de la instalarea Cabinetului Boc, da unda verde de acum mult-asteptatelor afaceri cu finantare de la stat, asupra carora persista cel putin doua semne de intrebare. Colectarea din taxe si impozite va asigura banii necesari proiectelor aprobate pe hartie, respectiv institutiile statului vor putea scurta procedurile de executie, astfel incat banii sa intre cat mai repede in piata companiilor?

Mai multi playeri din constructii, IT, mobila, energie sau infrastructura feroviara asteapta proiectele publice ca pe un balon de oxigen al economiei, in conditiile in care sectoarele in care activeaza sunt erodate de criza, iar bugetele de venituri sunt construite prudent, mai mult pe contracte semnate sau aflate deja in derulare.

Lucrarile la autostrada Bucuresti-Brasov, cu fonduri de 290 mil. euro alocate ministerului de resort, sunt in capul listei de comenzi noi in infrastructura. Din bugetul de investitii al Ministerului Transporturilor, de 1,96 mld. euro, grosul, adica 1,5 mld. euro, este alocat pentru infrastructura rutiera, suma impartita in mod egal intre constructia de drumuri noi si intretinerea celor existente. In total, infrastructura va atrage peste 10 mld. euro, circa 20% din totalul de 51,16 mld. euro cheltuieli publice in 2009, daca aceasta cifra nu va suporta corectii majore la rectificarile ulterioare de buget.

In acest an, Guvernul va aloca 150 milioane de lei (37,5 milioane de euro) pentru constructia centurii ocolitoare Cluj Est, proiect a carui lungime este de 24,6 kilometri. Valoarea totala a proiectului este de 3,63 miliarde lei (907 mil. euro).

Totodata, proiectul pentru varianta de ocolire a municipiului Iasi are alocate 40 milioane de lei (aproape 10 mil. euro) in acest an, valoarea totala a proiectului fiind de 253,75 milioane de lei (peste 63 mil. euro).

"Banii alocati sunt putini pentru drumuri, pentru ca, pe langa proiectele noi, trebuie intretinuti 16 mii de kilometri de drumuri nationale si 32 de mii de kilometri de drumuri judetene. Miza pentru lucrari, anul acesta, o reprezinta traseele de drumuri nationale in stare critica, de exemplu Targoviste-Ploiesti, Turda-Stei, Targu Jiu-Petrosani sau Cluj-Suceava", a declarat Liviu Bota, presedintele patronatului Drumarilor.

"Consideram ca o criza poate oferi noi perspective, in sensul pozitiv al cuvantului. Exista programe ale Guvernului menite sa ajute la stabilizarea economiei. Daca industria de constructii este stimulata indeajuns, atunci acest lucru va avea consecinte favorabile pentru tot lantul de furnizori, implicit asupra industriei de materiale lemnoase si de mobilier", spune Mihai Sandru, director de vanzari al fabricii Egger de la Radauti, investitie derulata de grupul austriac Egger. "Guvernul a declarat ca are planuri pentru sustinerea investitiilor publice, prin urmare, acest lucru va stimula si piata de mobilier. Daca aceste investitii se vor reflecta si in industria imobiliara, va fi foarte bine si pentru industria in care activam noi, intrucat cele doua industrii sunt direct legate intre ele. Prin urmare, daca una singura este stimulata, ambele vor continua sa se dezvolte", adauga reprezentantul Egger.

In schimb, in infrastructura feroviara, unii jucatori sunt circumspecti.

"Este prematur sa ma gandesc la licitatiile la care voi participa, in conditiile in care CFR Calatori nu are in prezent o strategie definita. Sigur, sunt interesat sa particip la orice fel de licitatie pentru furnizarea de vagoane, dar si la licitatiile pentru reparatii si intretinere", spune Valer Blidar, proprietarul Astra Vagoane Calatori. De altfel, unii investitori din piata feroviara se reorienteaza spre sectoare care sunt vazute pe val, tocmai datorita banilor publici si a posibilitatii de a accesa fonduri europene, cum este cazul infrastructurii rutiere. Omul de afaceri Cristian Burci a anuntat ca isi reduce expunerea in sectorul feroviar, unde va reduce din activitate si, implicit, din angajati, si se va axa pe zona de constructii si reparatii de drumuri si sosele, segment unde a cumparat recent un operator de profil.

In industria IT, una dintre cele mai mari firme de pe piata, Oracle, se asteapta chiar la o restrangere a proiectelor publice, cu toate ca alti jucatori de profil afirma contrariul. "In 2009, cred ca vor fi reduceri de buget in aceasta directie, pentru ca exista o presiune sociala, pe zona de pensii, spre exemplu", potrivit lui Sorin Mindrutescu, director general la Oracle Romania. Pe locul al doilea dupa bugetul de investitii, agricultura dispune de 1,24 mld. euro, insa majoritatea banilor sunt platiti in contul subventiilor. Dintre investitiile propriu-zise, cel mai mare capitol este cel referitor la modernizarea satelor, pentru care sunt alocate 292 mil. euro. Bugetul Educatiei are alocate 727 mil. euro pentru investitii, iar majoritatea banilor sunt alocati pentru constructie si renovari de scoli.

De asemenea, conectarea la internet broadband a scolilor este prevazuta sa totalizeze aproape 70 mil. euro. In cazul Sanatatii, investitiile se ridica la 235 mil. euro, cele mai multe proiecte fiind destinate tot industriei constructiilor. Reabilitarea termica a locuintelor, proiect derulat prin bugetul Ministerului Dezvoltarii Regionale, se va traduce anul acesta in proiecte de 110 mil. euro. Mai mult de un sfert din acesti bani sunt alocati de la bugetul de stat. In plus, ministerul va acorda pentru constructia de locuinte sociale peste 85 mil. euro, iar reabilitarea retelelor de apa si canal va costa 60 mil. euro. Alti jucatori pun problema procedurilor, care lungesc drumul intre lansarea unei licitatii pentru lucrari publice si pana la derularea concreta a proiectului. In ochii jucatorilor privati, autoritatile au, de fapt, de trecut doua teste - cel al asigurarii veniturilor necesare la buget, in conditiile unei economii in criza, iar pe de alta parte, cel al reducerii birocratiei aferente contractelor cu fonduri publice sau europene.

Business Standard