Disputa ruso-ucraineana pune in evidenta dependenta Europei de Rusia
International | Data Publicarii: 05-01-2009

Decizia Rusiei de a taia din nou furnizarea de gaze naturale catre Ucraina atrage atentia asupra nevoii urgente a Europei de a-si diminua dependenta de oferta de gaze rusesti, intrucat certurile anuale din cauza platilor nu par sa se termine prea curand, relateaza Reuters.

Gazprom a sistat furnizarea de gaze naturale catre Ucraina in mijlocul iernii, pentru a doua oara in decurs de trei ani, din cauza unei dispute contractuale. Desi reprezentantii ambelor parti au spus ca furnizarea de gaze naturale catre restul Europei nu va fi afectata, iar Gazprom a majorat volumul de gaze naturale destinat tarilor europene, continentul ramane vulnerabil.

Uniunea Europeana (UE) primeste o cincime din gazele naturale prin conducte care trec prin Ucraina, iar o neintelegere asemanatoare din 2006 a determinat o scadere scurta a livrarilor catre Europa.

UE a cerut o rezolvare rapida a conflictului si a solicitat celor doua parti sa ajunga la un acord pe termen lung, care sa puna capat pentru totdeauna acestor probleme.

Reprezentantii Agentiei Internationale pentru Energie (AIE) au spus ca disputele comerciale nu ar trebui sa afecteze alimentarea cu gaze naturale a Europei, dar analistii avertizeaza ca platile reprezinta doar unul dintre aspectele problemelor.

"Au avut trei ani la dispozitie sa ajunga la o intelegere cu Ucraina si, bineinteles, ar fi putut sista furnizarea de gaze naturale candva in timpul verii, dar au ales data de 1 ianuarie, ca sa atraga atentia asupra problemei", a spus Dieter Helm, profesor de politici energetice la Universitatea de la Oxford.

"Ceea ce rezulta de aici este ca politica este un element important in furnizarea de gaze naturale ruse, iar Putin va testa cat de departe ii va permite sa mearga UE in ceea ce priveste politica sa legata de Ucraina. Europenii vor vrea din ce in ce mai mult sa isi diversifice sursele de furnizarea de gaze, ca sa nu mai fie dependenti de gazele naturale din Rusia", a adaugat Helm.

Analistii sunt de acord ca Rusia detine un instrument politic important in pozitia sa de cel mai mare exportator de gaze naturale din lume. Unii dintre ei, insa, acuza reticenta Ucrainei de a plati la timp pentru energie si, totodata, de a plati un pret comparabil cu cel pe care il achita cleintii din Vestul Europei.

Compania rusa de stat Gazprom a propus miercuri un pret de 250 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz, dar a exclus posibilitatea de a accepta cresterea tarifului pentru tranzitul pe teritoriul ucrainean al gazelor destinate Europei (care in prezent este de 1,7 dolari pentru 1.000 de metri cubi transportati pe 100 de kilometri), asa cum cere Kievul.

Ucraina, care era dispusa sa plateasca nu mai mult de 201 dolari pentru 1.000 de metri cubi, a spus ca oferta rusa este inacceptabila. Joi, insa, societatea energetica ucraineana Naftogaz a devenit mai flexibila si a propus Gazprom sa plateasca 235 de dolari, daca partea rusa accepta o crestere cu 10 centi a tarifului de tranzit.

Directorul executiv al Gazprom, Aleksei Miller, s-a aratat intransigent si a spus ca, intrucat Kievul a respins propunerea sa, Ucraina va trebui sa plateasca in 2009 tariful cu care sunt facturate tarile europene. "Dat fiind ca Ucraina a respins conditiile unui tarif preferential de 250 de dolari, Gazprom va furniza gaz Ucrainei incepand din ianuarie la pretul european, de 418 dolari pentru 1.000 de metri cubi", a declarat Miller.

"Ucraina nu trebuie decat sa plateasca pentru ceea ce a fost de acord sa plateasca si cand spune contractul ca trebuie sa plateasca. Acest lucru ar evita orice repercusiuni", a spus Jonathan Stern, director al departamentului de cercetare in domeniul gazelor naturale de la Institutul Oxford de Studii Energetice (Oxford Institute of Energy Studies).

"Daca Ucraina refuza sa actioneze intr-un maniera comerciala corecta, atunci ne vom regasi anual in aceasta situatie", a adaugat Stern.

Analistul citat a avertizat ca, desi Kievul a dat asigurari ca nu va perturba tranzitul de gaze naturale spre restul Europei, tehnic, are capacitatea de a o face.

"Ucraina are posibilitatea, desi nu dreptul contractual de a confisca gazele naturale destinate Europei si nimeni nu ii poate opri", a atras atentia Stern.

Ucraina a inceput deja sa foloseasca stocurile de gaze naturale, ca sa poata satisface necesarul de combustibil termic de pe plan intern, in mijlocul iernii. Oficialii ucraineni au spus ca aa stocat 17 miliarde metri cubi - 22% din consumul anual.

Daca Ucraina nu va reusi, insa, sa ajunga la un acord cu Moscova inainte ca aceste stocuri sa se termine, atunci va avea de ales intre a-si lasa oamenii sa inghete sau sa deturneze gazele naturale destinate Europei, in pofida promisiunilor de a nu face asa ceva.

Din fericire, iarna relativ blanda si diminuarea folosirii energiei la scara industriala in Europa din cauza recesiunii inseamna ca exista destule gaze naturale stocate, ca sa acopere necesarul cel putin o saptamana, daca oprirea exporturilor de gaze naturale rusesti catre Ucraina va avea efectul de domino de a scadea volumele trimise mai departe in vest.

La trei ani dupa ultima disputa energetica, securitatea energetica europeana depinde inca masiv de siguranta tranzitului de gaze naturale prin Ucraina.

Folosirea tot mai extinsa a gazelor naturale pentru productia de electricitate, in conditiile in care carbunele si energia nucleara sunt utilizate din ce in ce mai putin, ameninta sa accentueze dependenta Europei de gaze naturale pentru a-si acoperi nevoile energetice, iar noile proiecte destinate sa diversifice rutele de furnizare sunt inca la multe ierni distanta de a fi terminate.

Mai multe terminale de gaze naturale lichefiate au fost deschise in ultimii trei ani, dar acestea sunt o modalitate relativ scumpa de a acoperi necesarul de gaze naturale, iar noile proiecte privind constructia de gazoducte, sprijinte de UE,  care sa ocoleasca Ucraina sau care sa importe combustibil din alte tari au facut progrese lente, in conditiile in care statele membre si-au aparat interesele proprii.

Proiectului Nord Stream, care prevede constructia unui gazoduct pe sub Marea Baltica, din Rusia in Germania, i s-au opus Polonia, Suedia si Finlanda si nu va fi gata inca doua ierni, cel putin, chiar daca obiectiile impotriva sa vor fi abandonate, ca urmare a ultimei sperieturi privind furnizarea de gaze naturale.

Iarna 2005-2006 a fost una dintre cele mai reci din zeci de ani, iar rezervele de gaze naturale, folosite pentru incalzirea multor cladiri din nordul Europei si centrale electrice, au fost mici si inainte ca Rusia sa inchida robinetele.

Nivelul stocurilor din Europa, inclusiv Ucraina, este mai mare in acest an decat iarna trecuta, una dintre cele mai blande inregistrate, din cauza diminuarii cererii.

Daca furnizorii europeni de gaze naturale sunt obligati sa foloseasca gazele naturale pe care le-au stocat vara trecuta, ca sa contrabalanseze o eventuala diminuare a exporturilor rusesti, pretul gazelor naturale la vanzarea cu amanuntul din restul iernii va creste, majorand facturile oamenilor.

"Europa ar trebui sa aiba destule gaze naturale, ca sa reziste la cateva zile de perturbari ale furnizarii, poate chiar o saptamana", a spus Andrew Morris, director la Poyry Energy Consulting.

"Cu toate acestea, multe dintre gazele naturale sunt tinute in rezerve pentru eventuale valuri de frig in timpul iernii, deci in prezent exista o anumita reticenta in ceea ce priveste folosirea gazelor din rezerve, asa ca un astfel de eveniment ar putea determina scumpirea hirdocarburilor in nord-vestul Europei", a adaugat Morris.

Depozitele de gaze din Europa erau pline in proportie de 73-86% in 22 decembrie, comparativ cu doar 41-78% la sfarsitul lui 2007, potrivit operatorilor din domeniu.

Observatorii din industrie spun ca, desi acest lucru ar trebui sa mentina rezervele Europei pentru ceea ce ar putea fi o scurta sistare a furnizarii, stocurile si gazele naturale lichefiate nu pot compensa o eventuala pierdere a 20% din gazele naturale ale Europei pentru o perioada mai lunga.

NewsIn