Pachetele de actiuni ii imbogatesc pe managerii locali
Afaceri | Data Publicarii: 30-07-2008

Directorii executivi ai companiilor antreprenoriale de succes de pe piata locala obtin venituri mai mari decat cele ale expatilor din multinationale, datorita pachetelor de actiuni sau procentului de business pe care acestia il primesc.Metoda occidentala de stimulare a top managerilor, prin acordarea unui pachet de actiuni la preturi preferentiale, este adoptata si de antreprenorii locali, companiile romanesti oferind cel mai adesea un procent din capitalul social al firmei, pentru a-i interesa direct pe directori sa creasca valoarea businessului.

"Cel mai puternic impact al metodei de acordare de actiuni se regaseste in companiile romanesti de succes, deoarece valoarea afacerii a crescut de cateva ori in 3-5 ani, iar detinerea unui procent din firma poate aduce milioane de euro", a declarat pentru Business Standard Alexandru Talmazan, managing partner al Wrightson Romania, companie de executive search. Potrivit acestuia, ofertele multinationalelor sunt mai putin interesante, deoarece contin doar salarii fixe si bonusuri de performanta, plus actiuni la firma-mama, mai putin atractive in conditiile caderii burselor.

De regula, antreprenorii locali apeleaza la mariri de capital social sau la schimbari de actionariat pentru a acorda aceste procente din business catre top manageri.

"Castigurile top managerilor din companiile romanesti mari nu sunt limitate practic de nimic, ei pot castiga oricat, in timp ce multinationalele au anumite limite impuse de politicile stricte de salarizare", spune si George Butunoiu, consultant in recrutarea de top.

Directorul general al RCS&RDS, Alexandru Oprea, detine 0,93% din Cable Communication Systems, firma care are circa 90% din operatorul de comunicatii. Valoarea pachetului detinut de manager este estimata la 18 mil. euro, calculele fiind facute pe baza evaluarii companiei la 3,5 mld. dolari, in momentul in care demarase procedurile de listare la bursa din Londra.

Potrivit surselor din piata, Robert Rekkers detine peste 1% din actiunile Bancii Transilvania, directorul general fiind unul dintre cei mai importanti actionari persoane fizice ai bancii romanesti. In conditiile unei capitalizari bursiere de aproape 900 mil. euro, valoare actiunilor detinute de directorul general se apropie de 10 mil. euro.

De asemenea, Michael Lloyd, CEO al Baneasa Investments, ar detine un procent de 3-4% din businessul dezvoltatorului imobiliar, in valoare de aproape 20 de mil. euro, conform surselor din piata. Un alt director direct interesat in cresterea afacerii pe care o conduce este directorul general al Albalact, Traian Simion, cel care a primit si un procent din business in momentul prelarii mandatului executiv. Impreuna cu alti trei directori, Dragos Dinu, CEO al A&D Pharma, a primit la momentul listarii la Londra un pachet de 2,23% din actiunile companiei, actiuni care valoreaza in momentul de fata 8,2 mil. euro.

"Pachetele de actiuni sunt extrem de stimulative mai ales pentru directorii companiilor preluate de fonduri de investitii, care au misiune clara de crestere rapida", explica Talmazan. De exemplu, la preluarea afacerii Labormed de catre fondul de investitii Advent, directorul general Stephen Stead, a primit un pachet de actiuni, a carei valoare nu a fost precizata.

De regula, managerii unor companii aflate in portofoliul fondurilor de investitii isi negociaza si un procent de 1-5% din valoarea cu care compania se va vinde la momentul exit-ului.

"Un astfel de manager poate primi si un milion de euro, daca reuseste sa creasca firma suficient de mult pana in momentul vanzarii", explica Butunoiu.

In companiile romanesti, de regula, doar directorul general beneficiaza de acest "bonus" special, care-i ofera o cota-parte din afacere. Atunci cand patronul cesioneaza o parte din business, el impune de obicei o clauza prin care directorul executiv se obliga sa pastreze macar doi-trei ani aceste actiuni inainte de a le vinde.

"O metoda des folosita este aceea de a acorda in fiecare an, cate un procent directorilor-cheie, de regula 0,1%. Este o politica motivationala foarte eficienta", spune Talmazan.

Optiunea de achizitie a unor actiuni de catre manageri - asa-numitele "stock option schemes" - constituie o practica extrem de uzitata la nivel international, care la noi nu are inca un cadru legal bine precizat.

Potrivit lui Gabriel Sincu, senior manager in compania de consultanta Mazars Romania, acest beneficiu presupune ca firma ii promite angajatului, beneficiarul schemei, ca ii va vinde, peste o perioada de 3-5 ani un anumit numar actiuni la un pret preferential. Angajatul isi va exercita optiunea de a cumpara aceste actiuni la momentul respectiv si le va putea vinde cu un castig. Problema este cat de interesante sunt aceste stimulente in conditiile in care bursele se afla in cadere libera.

"Intrarea intr-un <share option scheme>, atunci cand actiunile sunt <pe fundul gropii> ar putea fi vazuta chiar ca un avantaj pentru un top manager care stie si are capacitatea de a face ca lucrurile sa mearga bine in viitor", spune Sincu. Si Iulian Panait, presedinte KTD Invest, firma de consultanta pe piata de capital, este de aceeasi parere, considerand ca exista un avantaj conjunctural in a cumpara actiuni intr-un moment in care piata este foarte scazuta.

"Pentru companiile solide si performante, acest instrument este extrem de atractiv in momentul de fata, deoarece managerii pot cumpara actiuni cu pana la 70% mai putin decat ar fi dat pe aceleasi actiuni cu un in urma. Iar performanta acestor firme si evolutia preturilor actiunilor depinde si de modul in care managerii conduc businessul", explica acesta. In schimb, pentru managerii romani din multinationale care detin actiuni pe alte piete bursiere caderea preturilor poate sa nu fie una doar conjuncturala, iar ei s-ar putea sa nu mai recupereze acesti bani niciodata. Potrivit unui studiu Mercer, circa 30% dintre companiile din Romania dau posibilitatea managerilor sa-si achizitioneze actiuni la preturi preferentiale.

Dezvoltatorul imobiliar Impact a comandat recent de achizitie a unui pachet de actiuni de pe piata pentru a recompensa mai multe persoane cu performante remarcabile din companie, nu doar top manageri. La pretul actual al actiunilor, acest pachet se apropie de 4% din totalul actiunilor.

"Trebuie sa negociem intens cu angajatii nostri cei mai buni ca sa-i convingem ca merita bonusul pe care li-l dam. In situatia actuala a pietei, care a cazut foarte mult, angajatii nu mai au incredere in acest instrument", spune Ioan Dan Popp, presedintele si fondatorul Impact.

Potrivit acestuia, in conditiile in care piata crestea foarte mult in anii din urma, unii primite de la firma.

"Din pacate, legislatia nu prevede intr-un mod facil sa faci asta, fara elucrubatii de tot felul. Mecanismul este greoi, in timp ce pe pietele mature acest lucru se poate face in mod fara complicatii", spune Popp.

Potrivit consultantului Gabriel Sincu de la Mazars, problema cea mai mare consta in faptul ca nu exista o definitie clara a conceptului de "share option plan" in codul fiscal.

"Ministerul Finantelor considera ca o astfel de definitie nu este de competenta sa, ci de cea a CNVM. CNVM-ul, pe de alta parte, a emis o norma prin care defineste conceptul ca fiind aplicabil doar in cazul firmelor romanesti cotate la bursa din Romania", spune Gabriel Sincu. Insa CNVM precizeaza insa ca acesta definitie va trebui vazuta numai prin prisma pietei de capital, nefiind aplicabila din perspectiva fiscala. In aceste conditii, apar probleme majore in cazul societaatilor inchise si a firmelor listate in strainatate.

"Riscul este ca, pornind de la definitia CNVM, organele de inspectie fiscala sa considere aceste contracte ca nefiind <share option schemes>, ci sa le considere venituri de natura salariala. In aceasta situatie, pe langa impozitul de 16%, s-ar datora toata lista de contributii care se calculeaza de obicei in cazul veniturilor din salarii. Acest inconvenient a facut ca multe dintre proiectele de acest gen in care am fost implicati sa fie blocate, angajatorii respectivi nefiind dispusi sa isi asume acest risc", explica Gabriel Sincu.

Business Standard