Din zece gospodarii, doua au credit in banca
Finante-Banci | Data Publicarii: 14-07-2008

Patronii isi renoveaza casele, iar salariatii isi acopera nevoile personale, noteaza Adevarul. O ancheta a Institului National de Statistica (INS) arata ca cea mai mare parte a gospodariilor care au un credit sunt conduse de un salariat barbat.

Una din cinci gospodarii se imprumuta de la banca sau de la o institutie financiara nebancara. Potrivit anchetei asupra calitatii vietii realizata de INS in 2007, cea mai mare parte a creditelor luate de gospodarii (44,5%) au avut ca scop achizitionarea unor bunuri de folosinta indelungata.

Intr-o proportie de 24,2%, imprumuturile vizau acoperirea unor nevoi personale, in timp ce restul de 14,7% din credite au fost destinate sustinerii cheltuielor cu reparatia si constructia unei locuinte.

Barbatii iau mai multe imprumuturi

In ceea ce priveste structura pe sexe a capilor de familie, ancheta INS arata faptul ca 22,3% dintre gospodariile conduse de barbati au luat un credit, fata de doar 13,6% din randurile celor conduse de sexul frumos.

Inclinatia mai redusa catre imprumut a gospodariilor conduse de o femeie se datoreaza faptului ca cea mai mare parte din acestea sunt monoparentale, ceea ce face ca veniturile gospodariei, luate in calcul de banca, sa fie mai mici.

In randul gospodariilor in care capul familiei este salariat, 32,5% dintre acestea rambursau un credit anul trecut. In cazul celor conduse de un antreprenor, ponderea este de 29,5% si de 19,3% pentru gospodariile in care capul familiei este somer.

Intre gospodariile conduse de lucratori pe cont propriu in activitati neagricole, pensionari si agricultori, ponderea celor care rambursau credite in 2007 este cea mai redusa, de sub 17%.

Patronii cumpara confort pe credit

Sociologii spun ca din punct de vedere al destinatiei creditelor contractate de catre gospodarii, tinand cont de categoria socio-profesioanala din care face parte capul de familie, situatia din tara noastra este similara cu cea din Uniunea Europeana.

Astfel, cea mai mare parte a gospodariilor conduse de salariati (22,4%) au folosit banii imprumutati pentru acoperirea nevoilor personale. In schimb, cea mai mare parte a gospodariilor conduse de un patron (29,9%) s-au imprumutat pentru sporirea confortului locuintei proprii.

Pe de alta parte, mai mult de 40% dintre gospodariile conduse de liber-profesionisti, someri sau agricultori au achizitionat pe credit bunuri de folosinta indelungata. Situatia este explicata in mare parte de dotarea mai redusa a locuintei proprii, spre deosebire de celelate doua categorii socio-profesionale.

"Este normal ca aceia cu venituri mici sa ia credite pentru a-si achizitiona bunuri de folosinta indelungata, urmand sa ramburseze sumele imprumutate pe o perioada de timp lunga, astfel incat ratele lunare sa fie mici", a concluzionat sociologul Marius Pieleanu.

Mediul rural, codas la creditare

Cei mai multi romani care au un credit locuiesc in mediul urban. Astfel, un sfert dintre gospodariile de la oras s-au imprumutat de la o institutie de credit, in timp ce la sat ponderea este mult mai redusa (13%). Sociologii sustin ca numarul scazut al gospodariilor din mediul rural care se imprumuta se datoreaza mai multor factori.

"Romanii care locuiesc la tara nu au aceeasi siguranta a locului de munca si le este, adesea, teama ca nu vor putea rabursa imprumutul", a declarat pentru "Adevarul" sociologul Marius Pieleanu. In opinia acestuia, de vina ar fi inclusiv mentalitatea romanului de la sat, adept al conceptiei potrivit careia trebuie sa-si asigure prin munca proprie toate nevoile materiale.

O alta dificultate apare atunci cand romanul de la tara ar vrea sa ia un credit, dar nu il poate obtine, pentru ca veniturile sale nu au caracter permanent.

Adevarul