Fiecare roman cu inflatia lui
Economie | Data Publicarii: 03-07-2008

Inflatia publicata de INS ar fi relevanta daca ar tine cont de locul de trai si de obiceiurile de consum. Resimtim inflatia in functie de varsta, de zona in care locuim si de veniturile pe care le avem. Potrivit unei analize EVZ, scumpirile lovesc cel mai dur in pensionarii saraci de la orase. Din aceasta perspectiva, romanii batrani si saraci de la orase sunt cel mai grav loviti de cresterea preturilor. Potrivit calculelor EVZ si estimirilor analistilor, ei resimt o inflatie mai mult decat dubla fata de cea oficiala anuntata in luna mai de Institutul National de Statistica: 8,46%.

Acestia platesc o mare parte din putinul lor venit pentru a-si asigura strictul necesar: caldura, gaze, electricitate si mancare. Iar valurile de scumpiri ale utilitatilor si alimentelor le fac viata din ce in ce mai grea. Printre categoriile sociale ale caror bugete sunt de-a dreptul zdruncinate de salturile preturilor se numara familiile somerilor, cele cu un singur parinte si cele cu multi copii, potrivit datelor Institutului de Cercetare a Calitatii Vietii (ICCV).

Inflatia poate fi personalizata

Scumpirile inregistrate in ultimele luni lovesc dureros si in buzunarul romanului mediu, considera analistul economic Ilie Serbanescu. Intr-adevar, cumparand si consumand o varietate mai larga de produse si servicii decat cei cu venituri mici, acestia isi vad portofelele agresate din toate partile. Mancarea din magazine, cina la restaurant, benzina, vinul si tigarile - toate il fac pe romanul de rand sa scoata din buzunar tot mai multi bani in fiecare luna pentru a trai la fel, fie ca are masina sau merge la serviciu cu autobuzul.

Astfel, o inflatie corecta ar trebui sa tina cont de elemente precum: locul de trai (oras/sat sau regiune a Romaniei), categorii de varsta si nivel al veniturilor. Potrivit analistilor economici, Institutul de Statistica dispune de instrumentele necesare pentru a face aceste calcule, insa prefera sa mentina in continuare o imagine "cosmetizata" a cresterii preturilor de consum.

Scumpirile tin cont de varsta

Categoriile sociale diferite au nevoie de venituri diferite pentru un trai decent, potrivit ICCV. Aceste categorii sunt afectate diferit de inflatie.

O tanara de 27 de ani care locuies te singura are nevoie de un venit minim de 556 de lei ca sa tra- iasca decent. La acesti bani se adauga chiria. Minimum de subzistenta este, pentru ea, 433 de lei. Masa la restaurant, hainele si incaltamintea nu s-au scumpit foarte mult in ultimele cinci luni, fapt ce ii permite tinerei sa treaca usor peste aceasta perioada.

O familie tanara, in care ambii soti au in jur de 35 de ani, cu doi copii, are nevoie, fara a lua in considerare ratele la creditul pentru apartament, de 1.122 lei pentru strictul necesar. Ar trai mai decent cu 1.446 de lei. Scumpirea benzinei, a utilitatilor si a produselor alimentare atarna greu in bugetul celor doi. Ei resimt si mai greu scumpirile daca obisnuiesc sa cumpere carti si ziare si daca prefera fructele in loc de carne si mezeluri.

O familie la casa ei, cu doi copii la facultate, in care tatal are 53 de ani, iar mama 49, are nevoie de un venit lunar de 1.338 de lei pentru a trai la limita subzistentei si de 1.722 lei, daca vrea sa-si permita mai multe. Cheltuielile pentru educatia copiilor, mancare, utilitati, benzina, alcool si tigari ridica nivelul la care resimt scumpirile mult peste inflatia medie pe tara.

Doi pensionari, pentru a duce un trai decent, trebuie sa puna la bataie 825 de lei pe luna, nivelul de subzistenta fiind asigurat de 614 lei. La un asemenea venit, cheltuielile cu intretinerea si cu mancarea cantaresc greu in portofel. Ieftinirea continua a medicamentelor in primele cinci luni ale anului nu usureaza, din pacate, situatia celor varstnici, cei mai sensibili la cresterile de preturi.

Regiunea face pretul

Ca inflatia este o "afacere" regionala se vede cel mai bine din statisticile Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Preturile pe care institutiile din teritoriu le raporteaza difera foarte mult de la un judet la altul. De exemplu, in prima saptamana din iunie, kilogramul de carne de porc (carcasa) costa 7 lei in judetul Bistrita-Nasaud, 13 lei la Constanta si 14 lei in judetul Ilfov. Daca oul se vindea cu 0,22 lei la Iasi, la Bacau ajungea si la 0,6 lei. Exemplele pot continua: branza proaspata s-a vandut in iunie cu 7 lei/kg in Arges, ajungand pana la 15 lei in Harghita.

Nici cand vine vorba de achizitie angro, preturile nu sunt uniforme: graul de panificatie - adica chiar materia prima de baza pentru paine - se cumpara in aceeasi perioada cu 1,1 lei/kg in Alba, 0,75 lei/kg in Brasov si 0,6 lei/kg in Mures. In piete, merele costa intre 5 si 6 lei pe kilogram in Covasna, 2 lei la Bistrita si chiar 1,5 lei/kg in judetul Dambovita. Cu toate acestea, atunci cand prezinta indicele preturilor de consum, INS nu face nicio diferenta intre judetele sau macar regiunile tarii. In ultimul an, la tarabele din piete cresterea inflatiei s-a simtit din plin: daca un kilogram de rosii costa maximum 3,5 lei in iunie 2007, luna trecuta se vindea si cu 6 lei.

Institutul de Statistica ne da o inflatie a nimanui

In lipsa unui cos de consum clar conturat si a unor organizatii care sa calculeze impactul scumpirilor asupra romanilor, singurul indicator pe care il avem pentru cresterile de preturi ramane inflatia anuntata de Institutul National de Statistica (INS). Relevanta acestui indicator este insa contestata de analistii economici, in pofida faptului ca reprezentantii Statisticii sustin sus si tare ca evolutia indicelui preturilor de consum pe care o publica reprezinta adevarata inflatie.

"Inflatia calculata de INS este a nimanui. Nu reprezinta pentru nimeni un reper, deoarece aduna situatia de la oras cu o situatie care nu exista de fapt la sate", ne-a declarat analistul economic Ilie Serbanescu. El sustine ca statisticienii nostri opereaza cu date gresite referitor la populatia de la sate. Adica, din circa jumatate din populatia Romaniei care locuieste la tara si este avuta in vedere la calculul inflatiei, o mare parte sunt plecati la munca peste hotare, iar restul consuma ceea ce produc, distorsionand rezultatul final.

iPod-ul nu e prins in cos

"Cosul de consum al locuitorilor din mediul urban este total diferit de cel al romanilor din mediul rural", confirma Ionut Dumitru, seful departamentului de analiza al Raiffeisen Bank. Potrivit acestuia, cei de la sate resimt o inflatie mult mai mica datorita autoconsumului si a consumului mic de gaze. Potrivit analistului Ilie Serbanescu, "inflatia la oras se situeaza undeva la 15-16%", in conditiile unei inflatii nule resimtite in mediul rural.

Diferentele sunt foarte mari si, din acest motiv, media de circa 8% nu reprezinta in niciun caz ritmul scumpirilor pentru romani. Dincolo de aceste critici, exista altele legate de produsele si serviciile incluse in cosul de consum si de ponderile acestora. "Modificarea ponderilor se face anual incepand cu 1999. Ponderile raman constante un an calendaristic", ne-au spus reprezentantii INS.

Acestia includ elemente noi printre produsele si serviciile pe baza carora se calculeaza inflatia abia cand "ele devin semnificative pentru populatie". Acest principiu arbitrar a inclus centrala termica si telefoanele mobile in nomenclatorul de baza abia in 2003, componentele de calculatoare in 2004, iar laptopurile abia anul acesta. iPodul, utilizat de foarte multi tineri, este considerat de statisticieni "inca o raritate, abia a intrat pe piata, deci... va urma".

Tinta de inflatie ratata

Banca Nationala a Romaniei si-a propus o tinta de inflatie pentru acest an de 3,8% plus/minus un punct procentual. Saptamana trecuta, BNR a majorat, pentru a sasea oara consecutiv, dobanda de politica monetara, la 10%, dupa ce a revizuit, anterior, in crestere prognoza de inflatie pentru 2008 de la 5,9% la 6%. Analistii estimeaza pentru luna iulie o inflatie anuala de peste 9%, cea mai mare din 2008, ca rezultat al scumpirii utilitatilor si a tigarilor. Pentru finalul acestui an, analistii BRD estimeaza o inflatie de 6,2%, in timp ce reprezentantii Raiffeisen Bank previzioneaza un nivel de 6,5%.

Integral in Evenimentul Zilei