Cele mai hi-tech bancnote din lume
Finante-Banci | Data Publicarii: 21-01-2008

In lupta cu producatorii de bani contrafacuti, bancile mondiale apeleaza la cele mai noi tehnologii pentru a securiza hirtiile pretioase ce le ies de sub tipar, noteaza Cotidianul. Numai in Statele Unite sint cel putin 70 de milioane de dolari in circulatie care au iesit de sub alte imprimante decit cele care apartin bancii centrale. Pe masura ce tehnicile de falsificare avanseaza, nici banii nu stau in loc, incercind sa tina pasul, dupa cum arata popsci.com. International Association of Currency Affairs a inventariat cele mai noi si mai eficiente tehnologii si tactici in disputa cu contrafacerile.

Bancnota de 10.000 de tenge din Kazahstan a primit titlul de excelenta din partea juriului, fiind prima care utilizeaza un fir vizibil pe ambele parti. Filamentul are marcaje distinctive si este transparent, astfel incit elementele de securitate suplimentare incorporate sint mult mai vizibile. Fibrele fine de bumbac din componenta firului, care pot fi observate la cele doua capete ale bancnotei si care nu pot fi redate cu usurinta, sint o alta gaselnita cu care cazacii isi apara banii.

La fel de apreciata a fost si bancnota de 50 de pesos, pusa in circulatie in 2006 de catre Banca Mexicului. Alaturi de cea de 20 de pesos, care va aparea in cursul acestui an, aceasta este fabricata din straturi fine de polimeri de plastic, ce isi schimba culoarea in momentul in care este putin inclinata, descriind in acest fel un fluture. O fereastra transparenta inclusa, in care sint vizibile cifra 50 si chipul unui erou al razboiului de independenta, transforma biletele mexicane intr-o nuca aproape imposibil de spart.

Coroana suedeza, bancnota de 1.000 mai exact, intra si ea in top trei gratie unei holograme care il infatiseaza pe regele suedez Gustav Vasa. Banca centrala din Stockholm a ingregistrat in 2006, la lansare, o premiera: bancnota este prima din lume care utilizeaza tehnica Motion, mai precis o banda formata din microlentile, similara celei care va fi implementata pe viitorul bilet de 100 de dolari americani.

O cerneala care scoate in relief literele de pe bancnota de zece dolari din Hong Kong, conferindu-i o textura aparte, a atras si ea atentia celor de la popsci.com, chiar daca nu a intrat in gratiile International Association of Currency Affairs. Imaginea unui cal, tiparit pe ambele parti si perfect aliniat, este un alt atu in lupta cu potentialii falsificatori.

Biletul de 10 rupii din Nepal are si el in componenta o mica fereastra din polimer, dificil, daca nu imposibil de duplicat cu ajutorul hirtiei obisnuite. Pentru o siguranta sporita, o serie de fire metalice foarte subtiri sint amestecate in interiorul bancnotei.

Plastic sau hirtie?

Alaturi de Mexic, Australia, Brazilia si alte aproape 30 de state de pe glob, Romania a introdus primele bancnote de plastic in 1999, cu ocazia eclipsei totale de soare. In 2001 devenea a treia tara, alaturi de Australia si Noua Zeelanda, cu bancnote imprimate in totalitate pe polimer. Nici una dintre marile puteri economice mondiale nu a optat pina in prezent pentru banii de plastic, principala piedica fiind, cum altfel, decit financiara: pentru tiparirea unei singure bancnote, americanii platesc sase centi, relateaza slate.com. In cazul biletelor de plastic, costurile se dubleaza, insa durata de viata este de patru ori mai mare. Daca Uniunea Europeana si Japonia nu si-au pus inca problema introducerii polimerilor in portofel, SUA au cochetat cu ideea. Lobby-ul puternic al producatorilor de hirtie a impiedicat insa orice tentativa de acest fel.

Moneda cu funda

La fel de inovative incearca sa fie si monedele, chiar daca acolo tentatia reproducerii frauduloase este egala cu zero. Bucatica de metal care desemneaza cei 25 de centi ai dolarului canadian a fost remarcata de International Association of Currency Affairs, fiind a doua moneda din lume cu doua culori pe ea. Produsa alaturi de Asociatia canadiana de lupta impotriva cancerului la sin, moneda, de culoare argintie, are pe ea si celebra funda roz, simbol al sperantei in lupta cu maladia.

Cotidianul