Eurostat: Munca la negru reprezinta 16-21% din PIB-ul Romaniei
Economie | Data Publicarii: 25-10-2007

Valoarea muncii la negru in Romania se situeaza intre 16 si 21% din PIB, iar Romania este statul UE cu cea mai mare proportie de cetateni (23%) ale caror venituri si bonusuri nu sunt in totalitate declarate autoritatilor competente, arata un Eurobarometru dat miercuri publicitatii.

Potrivit ultimelor date ale Comisiei Europene, amploarea muncii "la negru" in statele UE din centrul si estul Europei este mai mare comparativ cu nivelul din vechile state membre. Romania se afla pe locul cinci din punctul de vedere al proportiei reprezentate de munca la negru - 16-21% din PIB, potrivit unor date disponibile din 2006. Romania este depasita insa de Bulgaria (35% in 2004), Ungaria (18% in 1998), Letonia (18% in 2000) si Lituania(18,9% in 2002).

Eurobarometrul a indicat ca principalul motiv pentru care se recurge la munca "la negru" este beneficiul reciproc pe care il are atat consumatorul, cat si angajatul de a evita impozitele si taxele administrative.

De asemenea, la munca "la negru" recurg in special studentii, somerii si persoanele care lucreaza pe cont propriu. O proportie de 42% dintre romani considera ca somerii reprezinta categoria care practica munca la negru, iar 5% ca imigrantii ilegali, in timp ce persoanele care lucreaza pe cont propriu sunt vazute de 26% dintre romani ca predispuse la a nu-si declara veniturile.

Munca la negru este practicata in special in domeniul serviciilor menajere si personale, in constructii (mai ales in statele din centrul si estul Europei) si vanzarile en detail.

Plata in mana (sau "salariul in plic") - modalitate prin care angajatorii evita declararea tuturor sumelor platite angajatilor - este destul de raspandita in Europa Centrala si de Est, in special in constructii. Romania ocupa primul loc intre tarile in care se practica "salariul in plic", 23% dintre angajati primind salariul, sau o parte din acesta, precum si plata pentru orele suplimentare in mana.

O alta concluzie a studiului este ca ipersoanele care considera ca nu risca decat foarte putin sa fie prinse in ilegalitate sunt mai susceptibile sa nu-si declare veniturile. Persoanele care recurg la munca la negru au si tendinta de a accepta comportamentele care nu se conformeaza normelor sociale. Aceste comportamente se refera de la prestarea de servicii intr-o gospodarie fara a declara aceasta activitate si veniturile aferente, pana la utilizarea mijloacelor de transport fara a plati bilet.

In mod surprinzator, persoanele care au un nivel de educatie ridicat si care apartin categoriilor sociale remunerate superior sau peste medie sunt mai predispuse sa achizitioneze bunuri si servicii "la negru".

Comisia Europeana a publicat pe site-ul sau, miercuri, primul Eurobarometru despre munca la negru. Sondajul a fost facut in lunile mai si iunie ale anului 2007 in toate cele 27 de state membre.

NewsIn