Top 25 in stiinta ultimelor decenii
Media | Data Publicarii: 21-08-2007

Cotidianul "USA Today" include expansiunea universului, detronarea planetei Pluto sau "hobbitul" de acum trei ani printre cele mai mari progrese ale stiintei, noteaza Cotidianul. "In 1982, genomul uman era o fantezie stiintifico-fantastica, iar naveta spatiala facea parte din stiinta de avangarda. De atunci, domeniul stiintei s-a extins foarte mult in viata de zi cu zi, aducindu-ne telefoane mobile, web browsing si promisiunea unei comori biotehnologice", isi anunta publicatia americana topul marilor puncte de rascruce in evolutia lumii, realizat cu ajutorul unor observatori stiintifici cu vechime. "USA Today" implineste 25 de ani pe 15 septembrie, motiv pentru care prezinta, timp de 25 de saptamini, topuri ce revizuiesc intimplarile din sfertul de secol trecut. 

Expansiunea universului gratie unui efect antigravitatie, aflata pe primul loc al clasamentului si observata in 1998, a uluit oamenii de stiinta, care inca nu pot sa-si explice acest fenomen. Genomul uman a adus o alta victorie omenirii un an mai tirziu, cind echipe de cercetatori aflate in competitie au reusit sa intocmeasca harta celor 24.000 de gene ale ADN-ului uman, fixind o noua era in medicina. Acordul asupra climatului (2001-2007) urmeaza in top. Comitetul Interguvernamental pentru Schimbari Climatice a trecut de la a considera incalzirea globala "foarte probabila" la a o cataloga "fara echivoc", acceptie adoptata si de public.

Lansarea telescopului Hubble in 1990, care a invins distorsiunile de la inceput si s-a preschimbat in cea mai productiva arma a observatiei astronomice, a fost un alt moment de rascruce. La fel ca schitarea consecintelor Big Bangului, in 1992, de catre sonda Cosmic Background Explorer de la NASA.

Metoda amprentarii indivizilor pe baza de ADN, a sasea in top si anuntata in 1985 de catre Sir Alec Jeffreys de la Universitatea din Leicester, Marea Britanie, a inchis multi oameni si i-a eliberat pe altii, devenind un fundament in munca de detectiv. Urmeaza pe lista clonarea primului mamifer (1996), oaia Dolly, de catre scotienii de la Roslin Institute, plamadirea worldwide webului in 1989 de catre fizicianul Tim Berners-Lee si demascarea NASA, in 1987, a aerosolilor si a refrigerentilor care se infrupta din stratul de ozon, deasupra Antarcticii.

Pe locul zece este clasata detectarea in 1995 a primei planete, botezata "51 Pegasi", care graviteaza in jurul unei alte stele decit Soarele. Acum sint cunoscute peste 200 de planete extrasolare. In 1998, lucrind cu viermi, biologii Andrew Fire si Craig Mello dadeau de veste ca acidul ribonucleic (ARN) poate decupla gene selectiv, piatra de hotar in lumea geneticii, iar in 1995 a fost detectat un alt tip de quark (microparticula): "quarkul top", a carui existenta cimenteaza intelegerea moderna a structurii materiei. 

Cercetatorii americani si chinezi gasesc in 1992 primele ramasite ale unui dinozaur inaripat, confirmind perceptia ca pasarile sint, de fapt, urmasii vechilor locuitori ai planetei. Pe locurile 13, 14 si 15 sint "retrogradarea" lui Pluto in divizia "planetelor pitice" (2006), punerea la pastrare pentru prima oara a celulelor stem embrionice, care ar putea revolutiona lumea transplanturilor, si descoperirea faptului ca pe Marte se intindeau odinioara mari sarate (2000-2004), in cadrul programului NASA pe Planeta Rosie.

Urmeaza dezgroparea in 1994 a celui mai vechi hominid, Ardipithecus ramidus, o fosila etiopiana veche de 4,4 milioane de ani, care preceda toate speciile umane cunoscute, dar si "procesul Dover", din 2005, cind un judecator federal din State a respins intentia unei scoli de a introduce teoria designului inteligent (potrivit careia lumea a fost creata de o fiinta mai "inteligenta" decit oamenii) in cadrul programei de stiinta.

Masurind razele cosmice, fizicienii arata ca neutrinii (particule elementare radioactive care se descompun) au masa, oferind un indiciu pretios pentru o noua teorie a materiei in univers si dind startul unei cautari dupa neutrinii ramasi in urma Big Bangului. Pe locul 20 se afla descoperirea intre 1982 si 1985 a faptului ca schimbari bruste de climat, salturi de temperatura de 69 de grade si dublarea cantitatii de precipitatii in unele locuri s-au petrecut in ultimele 600 de milioane de ani.

Topul "USA Today" continua cu explozia stiintei creierului, inceputa in 1990, teleportarea cuantica, cu debutul in 1998, prin care caracteristicile unei particule de lumina au fost transferate alteia, si dovezile ca evolutia modifica genele active in copilarie pentru a crea noi structuri fiziologice la anumite specii. Pe penultimul loc se afla virsta de aur a observatiilor astronomice solare. In 1996, observatorul SOHO si-a inceput prognozele in ce priveste vremea spatiala si seismologia solara.

Descoperirea "hobbitului" in 2004, mai precis a unei fosile umane de dimensiuni foarte mici, veche de 18.000 de ani, ocupa treapta 25 a topului.

Cotidianul