126 de milioane de euro este paguba produsa Loteriei Romane, in doar trei ani, de catre contractul incheiat intre Loterie si grupul de firme grecesti Intracom/Intralot. Ministerul Finantelor intentioneaza sa secretizeze o parte dintre concluziile raportului de control efectuat de catre inspectorii ANAF la Loteria Romana. Este vorba despre informatiile privind contractul incheiat in iunie 1992, renegociat printr-un act aditional in septembrie 2000, dintre Loteria Romana si grupul de firme grecesti Intracom SA si Intralot SA, privind informatizarea tuturor agentiilor loto din tara si implementarea sistemului de jocuri de noroc video-loteria si pariloto.
Inspectorii ANAF au descoperit ca acest contract a fost incheiat cu clauze paguboase pentru partea romana. Concret, desi a fost vorba despre un contract de aproape 100 de milioane de dolari, Loteria Romana nu a organizat licitatie. Nici macar nu a facut selectie de oferte. Contractul a fost incheiat prin negociere directa. In momentul achizitiei calculatoarelor si a sistemelor de implementare a jocurilor de tip video-loterie, pretul contractului nu a fost stabilit la o valoare fixa.
Grupul de firme Intracom/Intralot a primit un avans de citeva milioane de dolari, iar apoi a primit de la Loterie, pe o perioada de zece ani, un procent din incasarile totale. Din cauza acestor clauze contractuale, bugetul statului primeste mai putini bani decit firma greceasca.
75% grecii, 25% Loteria
Deoarece in contractul dintre cele doua parti nu a fost precizata suma exacta, inspectorii ANAF au stabilit valoarea serviciilor prestate de firmele grecesti la sfirsitul anului 2005 ca diferenta intre suma totala platita la extern partenerilor greci si contravaloarea echipamentelor livrate. Astfel, s-a constatat ca grecii primesc 75% din incasarile jocurilor de tip video-loterie si 31% de la pariurile in cota fixa. In perioada 2003-2005, grecii au incasat de la Loterie 2.128 de miliarde de lei.
Inspectorii ANAF sustin ca introducerea jocurilor de tip video-loterie si pariloto au produs companiei o pierdere de 2.165 de miliarde de lei, in perioada 2003-2005. Din cele 2.165 de miliarde de lei, 800 de miliarde reprezinta pierderea directa rezultata din introducerea si dezvoltarea acestor jocuri, iar diferenta a fost data de nerealizarea profitului mediu anual aferent veniturilor inregistrate de companie. In cazul in care contractul cu firmele grecesti ar fi fost incheiat in urma unei licitatii si ar fi avut o suma fixa de la inceput, cele 4.300 de miliarde de lei aferenti doar anilor 2003- 2005 ar fi putut intra la bugetul de stat.
Integral in
Cotidianul