Opinie Deloitte: Liberalizarea pietei de gaze naturale – camp de batalie electorala?
Data publicarii: 03-07-2020 | EconomieÎncepând cu data de 1 iulie, a intrat în vigoare și mult discutată liberalizare a pieței gazelor naturale. Potrivit lui Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale la Deloitte România, această decizie a fost adoptată însă pe repede înainte, fără a fi analizat impactul acesteia asupra mediului economic, fără a fi consultat mediul de afaceri, fără a se fi luat în considerare predictibilitatea în această perioadă și așa dominată de multe incertitudini și probleme de natură economică.
Proiectul de liberalizare publicat pe site-ul Camerei Deputaților prevede printre altele aplicarea unui impozit suplimentar pe venitul furnizorilor de gaze. Acesta a fost amendat în faza finală a dezbaterilor din Parlament cu o zi înainte de votul final, numărul amendamentelor fiind impresionant.
„Deși scopul declarat al acestor reglementări este de a elimina barierele din această piață și de a favoriza ieftinirea gazelor pentru consumatorii casnici, este de așteptat ca efectul să fie contrar. Chiar dacă nu poate fi contestată validitatea multor modificări, exista prevederi ale acestui proiect legislativ care ridică semne de întrebare asupra intențiilor reale. Mai poate exista piață liberă când se legiferează modul în care se calculează prețul? Duce creșterea costurilor fiscale la ieftinirea gazelor? Sunt consumatorii vulnerabili adevărații beneficiari? Se încurajează producția internă de gaze sau importurile? Și, de ce nu, este cumva folosită această lege în scopuri de propagandă electorală?” se întreabă Dan Bădin.
Potrivit specialistului Deloitte, dincolo de faptul că introducerea acestui impozit contrazice angajamentele asumate de România față de Uniunea Europeană, în loc să aducă avantaje, acesta va avea probabil și un impact negativ imediat asupra consumatorilor finali. Astfel, potrivit proiectului de lege, taxa de 90% se va aplica pe diferența existentă între prețul real de achiziție și prețul reglementat al producătorilor în valoare de 68 lei/MWh atunci când prețul de achiziție este mai mic decât cel reglementat, diferența de 10% rămânând la furnizor. În aceste condiții, furnizorul se regăsește în situația de a-i fi majorate costurile fiscale, opțiunea care îi rămâne fiind cea de a crește prețul pentru consumatorul final.
„Potrivit proiectului, impozitarea suplimentară a veniturilor obținute de furnizori din vânzarea gazelor naturale se aplică doar pentru cantitățile achiziționate de clienții casnici și de producătorii de energie termică pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică destinată consumului populaţiei”, spune Bădin. „Impozitul (deși nu este denumit ca atare în lege) nu se aplică pentru gazele din import sau cele înmagazinate. În aceste condiții, pare că, din nou, vor fi favorizați producătorii din alte țări din care se importă gaze în România (lista nefiind prea lungă), iar cei locali vor pierde masiv din competitivitate”, adaugă el.
Pe de altă parte, inițiatorii proiectului de lege susțin că banii colectați vor fi folosiți esclusiv pentru a proteja clienții vulnerabili. Rămâne însă de văzut cum se va putea aplica acest lucru, câtă vreme legislația în vigoare nu cuprinde și o definire clară a consumatorului vulnerabil. Guvernul s-a angajat prin să clarifice acest aspect, să reglementeze statutul și regimul juridic al acestei categorii sociale precum și modalitățile de finanțare ale acesteia. Până atunci însă, nu se știe în ce fel vor fi folosiți banii obținuți din impozitele suplimentare în vreme ce consumatorii vulnerabili vor rămâne beneficiari doar teoretic, nu și practic.
„Așadar, asistăm, din nou, la reglementări adoptate peste noapte, fără consultare, cu încălcarea reglementărilor europene și fără a fi impuse de o urgență reală. Lipsa de predictibilitate revine în actualitate, iar încrederea investitorilor este, încă o dată, pusă la încercare, într-o perioadă în care atragerea de noi investiții ar trebui să reprezinte prioritatea zero a autorităților române. În mod special în domeniul energiei, atragerea de investiții este vitală, atât pentru modernizarea capacităților de producție, stocare și distribuție, cât mai ales pentru demararea exploatării gazelor din Marea Neagră (unde este nevoie și de modificarea legislației, promisă de aproape un an, caz în care ar fi perfect justificată urgența)”, conchide Dan Bădin.
Proiectul de liberalizare publicat pe site-ul Camerei Deputaților prevede printre altele aplicarea unui impozit suplimentar pe venitul furnizorilor de gaze. Acesta a fost amendat în faza finală a dezbaterilor din Parlament cu o zi înainte de votul final, numărul amendamentelor fiind impresionant.
„Deși scopul declarat al acestor reglementări este de a elimina barierele din această piață și de a favoriza ieftinirea gazelor pentru consumatorii casnici, este de așteptat ca efectul să fie contrar. Chiar dacă nu poate fi contestată validitatea multor modificări, exista prevederi ale acestui proiect legislativ care ridică semne de întrebare asupra intențiilor reale. Mai poate exista piață liberă când se legiferează modul în care se calculează prețul? Duce creșterea costurilor fiscale la ieftinirea gazelor? Sunt consumatorii vulnerabili adevărații beneficiari? Se încurajează producția internă de gaze sau importurile? Și, de ce nu, este cumva folosită această lege în scopuri de propagandă electorală?” se întreabă Dan Bădin.
Potrivit specialistului Deloitte, dincolo de faptul că introducerea acestui impozit contrazice angajamentele asumate de România față de Uniunea Europeană, în loc să aducă avantaje, acesta va avea probabil și un impact negativ imediat asupra consumatorilor finali. Astfel, potrivit proiectului de lege, taxa de 90% se va aplica pe diferența existentă între prețul real de achiziție și prețul reglementat al producătorilor în valoare de 68 lei/MWh atunci când prețul de achiziție este mai mic decât cel reglementat, diferența de 10% rămânând la furnizor. În aceste condiții, furnizorul se regăsește în situația de a-i fi majorate costurile fiscale, opțiunea care îi rămâne fiind cea de a crește prețul pentru consumatorul final.
„Potrivit proiectului, impozitarea suplimentară a veniturilor obținute de furnizori din vânzarea gazelor naturale se aplică doar pentru cantitățile achiziționate de clienții casnici și de producătorii de energie termică pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică destinată consumului populaţiei”, spune Bădin. „Impozitul (deși nu este denumit ca atare în lege) nu se aplică pentru gazele din import sau cele înmagazinate. În aceste condiții, pare că, din nou, vor fi favorizați producătorii din alte țări din care se importă gaze în România (lista nefiind prea lungă), iar cei locali vor pierde masiv din competitivitate”, adaugă el.
Pe de altă parte, inițiatorii proiectului de lege susțin că banii colectați vor fi folosiți esclusiv pentru a proteja clienții vulnerabili. Rămâne însă de văzut cum se va putea aplica acest lucru, câtă vreme legislația în vigoare nu cuprinde și o definire clară a consumatorului vulnerabil. Guvernul s-a angajat prin să clarifice acest aspect, să reglementeze statutul și regimul juridic al acestei categorii sociale precum și modalitățile de finanțare ale acesteia. Până atunci însă, nu se știe în ce fel vor fi folosiți banii obținuți din impozitele suplimentare în vreme ce consumatorii vulnerabili vor rămâne beneficiari doar teoretic, nu și practic.
„Așadar, asistăm, din nou, la reglementări adoptate peste noapte, fără consultare, cu încălcarea reglementărilor europene și fără a fi impuse de o urgență reală. Lipsa de predictibilitate revine în actualitate, iar încrederea investitorilor este, încă o dată, pusă la încercare, într-o perioadă în care atragerea de noi investiții ar trebui să reprezinte prioritatea zero a autorităților române. În mod special în domeniul energiei, atragerea de investiții este vitală, atât pentru modernizarea capacităților de producție, stocare și distribuție, cât mai ales pentru demararea exploatării gazelor din Marea Neagră (unde este nevoie și de modificarea legislației, promisă de aproape un an, caz în care ar fi perfect justificată urgența)”, conchide Dan Bădin.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Fitch acordă Băncii Transilvania rating-ul investment grade
- Opinie Deloitte: Sanctiuni mai blande pentru erori in raportarea RO e-Transport la primele abateri
- Genesis Property: 6 angajați din 10 au revenit la modul de lucru full-time la birou. Top managerii vin cel mai des
- Programul de sustenabilitate Schneider Electric își urmărește obiectivele sale pentru 2024
- Impozitarea telemuncii transfrontaliere: tendințe și preocupări la nivel european
- Revolut lanseaza versiunea 5 a aplicatiei B2B, Revolut Business
- 500.000 de lei pentru proiecte de rezilienta climatica prin Platforma de mediu pentru Bucuresti, in parteneriat cu Orange Romania
- Studiu Deloitte: succesul organizațiilor din România depinde de adaptarea liderilor la piața muncii
- Deloitte Romania a asistat OMV Petrom in achizitionarea mai multor proiecte de parcuri fotovoltaice
- Studiu Deloitte: sapte din zece multinationale se asteapta la inmultirea obligatiilor de raportare fiscala, ca urmare a reglementarilor din ultimii ani
- Studiu EY: Profesia de control financiar va suferi modificări radicale în următorii 5 ani
- Stefanini Group îl numește pe Farlei Kothe în funcția de CEO pentru America de Nord, EMEA și APAC
- Punct de vedere EY România: Utilizarea Inteligenței Artificiale de către autoritățile fiscale: avantaje, riscuri și provocări
- OMV Petrom finalizează tranzacția cu Jantzen Renewables pentru achiziționarea mai multor proiecte de parcuri fotovoltaice
- Libra Internet Bank finanțează cu 7,5 milioane de euro construcția unui parc fotovoltaic de 23,1 MW în Teleorman