Deloitte: Impozitarea contractelor cu normă redusă revine la normal
Data publicarii: 18-12-2019 | EconomieSupraimpozitarea contractelor de muncă nu normă redusă va fi eliminată începând cu data de 1 ianuarie 2020, moment care poate fi considerat și revenirea la normalitate din acest punct de vedere după mai bine de doi ani de măsuri fiscale disproporționate.
Sunt două astfel de măsuri fiscale care au dus la supraimpozitare. Prima dintre ele, adoptată în vara anului 2017, stabilea obligația taxării veniturilor din contractele cu normă redusă la un nivel egal, cel puțin, cu taxele aferente salariului minim pe economie, ajungându-se la situații în care angajatul putea datora sume mai mari decât suma efectiv încasată.
Cea de-a doua măsură, denumită și „revoluția fiscală”, cea în care contribuțiile s-au transferat de la angajator la angajat, au contribuit la agravarea problemei, punând presiune și mai mare pe angajatori care de multe ori au fost nevoiți să acopere diferențele.
„Suprataxarea contractelor part-time a fost prezentată, la momentul introducerii, ca fiind o măsură de combatere a evaziunii fiscale și a muncii la negru. Susținătorii acestei măsuri argumentau că unii angajatori ar practica această formă de salarizare pe contracte part-time pentru a-și diminua sarcina fiscală cu angajații. Mediul de afaceri a reacționat la unison, reclamând faptul că se pornește de la prezumția de vinovăție în cazul tuturor celor care utilizează această formă contractuală, în loc ca autoritățile de control să identifice angajatorii care încalcă legislația și să regleze punctual astfel de comportamente” spune Raluca Bontaș, Partener Global Employer Services, Deloitte România.
„La începutul anului 2018 au fost înregistrate numeroase cazuri în care angajații au fost puși în situația de a nu acoperi din venitul brut plata contribuțiilor sociale. Spre exemplu, la nivelul salariului minim pe economie de 1.900 de lei, valabil în 2018, suma datorată la sănătate și pensie ajungea la 665 de lei, indiferent de durata programului de lucru (două, patru sau șase ore) și era în întregime în sarcina angajatului. La un salariu brut minim pe economie pentru două ore, de 475 de lei, angajatul trebuia să vină de acasă cu diferența și să și muncească între timp” adaugă aceasta.
Revenirea la normal, se va petrece la începutul anului următor, legea privind renunțarea la supraimpozitare fiind adoptată de Parlament și promulgată de președintele României. Aceasta va abroga articolele existente în Codul Fiscal care prevăd ca în cazul contractelor part-time, contribuțiile la sănătate și asigurări sociale să fie la nivelul celor plătite de un salariu minim pe economie. Astfel, se va reveni la vechiul sistem, de taxare a venitului brut efectiv.
Sunt două astfel de măsuri fiscale care au dus la supraimpozitare. Prima dintre ele, adoptată în vara anului 2017, stabilea obligația taxării veniturilor din contractele cu normă redusă la un nivel egal, cel puțin, cu taxele aferente salariului minim pe economie, ajungându-se la situații în care angajatul putea datora sume mai mari decât suma efectiv încasată.
Cea de-a doua măsură, denumită și „revoluția fiscală”, cea în care contribuțiile s-au transferat de la angajator la angajat, au contribuit la agravarea problemei, punând presiune și mai mare pe angajatori care de multe ori au fost nevoiți să acopere diferențele.
„Suprataxarea contractelor part-time a fost prezentată, la momentul introducerii, ca fiind o măsură de combatere a evaziunii fiscale și a muncii la negru. Susținătorii acestei măsuri argumentau că unii angajatori ar practica această formă de salarizare pe contracte part-time pentru a-și diminua sarcina fiscală cu angajații. Mediul de afaceri a reacționat la unison, reclamând faptul că se pornește de la prezumția de vinovăție în cazul tuturor celor care utilizează această formă contractuală, în loc ca autoritățile de control să identifice angajatorii care încalcă legislația și să regleze punctual astfel de comportamente” spune Raluca Bontaș, Partener Global Employer Services, Deloitte România.
„La începutul anului 2018 au fost înregistrate numeroase cazuri în care angajații au fost puși în situația de a nu acoperi din venitul brut plata contribuțiilor sociale. Spre exemplu, la nivelul salariului minim pe economie de 1.900 de lei, valabil în 2018, suma datorată la sănătate și pensie ajungea la 665 de lei, indiferent de durata programului de lucru (două, patru sau șase ore) și era în întregime în sarcina angajatului. La un salariu brut minim pe economie pentru două ore, de 475 de lei, angajatul trebuia să vină de acasă cu diferența și să și muncească între timp” adaugă aceasta.
Revenirea la normal, se va petrece la începutul anului următor, legea privind renunțarea la supraimpozitare fiind adoptată de Parlament și promulgată de președintele României. Aceasta va abroga articolele existente în Codul Fiscal care prevăd ca în cazul contractelor part-time, contribuțiile la sănătate și asigurări sociale să fie la nivelul celor plătite de un salariu minim pe economie. Astfel, se va reveni la vechiul sistem, de taxare a venitului brut efectiv.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Cushman & Wakefield Echinox a asistat Kinstellar pe parcursul întregului proces de relocare a biroului în Globalworth Tower
- Studiu Deloitte: companiile imobiliare din sectorul comercial estimeaza o crestere a veniturilor in 2025
- Deloitte România a asistat investitorul imobiliar M Core Group în preluarea unui portofoliu de șapte mall-uri de la MAS PLC
- Rating VEKTOR maxim pentru comunicarea BT din 2024 cu investitorii și acționarii
- Record: Utilizatorii Revolut din România au realizat peste un miliard de tranzacții, în 2024
- Polița de călătorie standard nu acoperă accidentele survenite în timpul practicării sporturilor de iarnă
- EY România - Regulamentul UE împotriva defrișărilor: riscuri mari și amenzi de 4% pentru companii
- EY România - Directiva DEBRA încurajează companiile să-și finanțeze investițiile mai mult prin capitaluri proprii în detrimentul împrumuturilor la terți
- DAN AIR a transportat 206.000 de pasageri în primul an de operare în Bacău
- DefCamp 2024: Peste 2000 de specialisti s-au reunit pentru a aborda provocarile cibernetice tot mai complexe
- Studiu EY: Lipsa de abilități și legislație împiedică adoptarea extinsă a GenAI de serviciile financiare din Europa
- SigurantaOnline: Cum să evitați capcanele digitale în sezonul cadourilor
- Fitch acordă Băncii Transilvania rating-ul investment grade
- Opinie Deloitte: Sanctiuni mai blande pentru erori in raportarea RO e-Transport la primele abateri
- Genesis Property: 6 angajați din 10 au revenit la modul de lucru full-time la birou. Top managerii vin cel mai des