Isarescu a inaintat guvernului programul de adoptare a euro pana in 2014

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a declarat luni, in cadrul unui seminar ca banca centrala a inaintat guvernului programul pentru adoptarea euro in orizontul de timp 2014, care reprezinta totodata si programul de dezvoltare economica a Romaniei in urmatorii sapte ani. Banca Nationala a Romaniei (BNR) a prezentat Bancii Centrale Europene programul de adoptare a euro despre care au discutat, in urma cu circa doua saptamani. "Adoptarea euro inseamna foarte multa rigoare, iar pentru o societate care nu este obisnuita cu rigoarea, poate insemna chiar durere", a spus Isarescu.

Intre 2007 si 2010, in perioada premergatoare adoptarii euro, Romania trebuie sa indeplineasca o serie de conditii. Astfel, ar trebui sa aiba loc consolidarea inflatiei scazute, formarea pietei interne de capitaluri pe termen lung si convergenta ratelor de dobanda. De asemenea, trecerea la euro nu poate avea loc fara stabilitatea relativa a leului pe piata in conditii de convertibilitate deplina, in jurul nivelului de echilibru pe termen lung, a explicat Isarescu.

Momentul exact al intrarii leului in sistemul ERM2 (Exchange Rate Mechanism - mecanismul cursului de schimb) se va stabili in functie de progresele in ingustarea decalajelor din economia reala si de indeplinirea criteriilor de convergenta nominala, astfel incat perioada de participare la ERM2 sa fie cat mai scurta, a mai spus Isarescu.

Inainte de adoptarea monedei europene, orice tara trebuie mai intai sa intre in mecanismul european al ratei de schimb ERM2, care presupune un interval maxim de variatie al monedei nationale fata de euro de plus sau minus 15%. Bancherii si analistii financiari au opinii diferite in privinta ratei de schimb intre moneda nationala si cea europeana in momentul intrarii in ERM2. Unii sustin ca este mai bine ca moneda nationala sa fie "subevaluata" pentru a stimula competitivitatea externa a economiei, iar altii sunt de parere ca piata este cea care trebuie sa stabileasca rata de schimb.

"Intrarea prematura in ERM2 ar putea prelungi perioada de participare la mecanismul cursului de schimb, dar amanarea excesiva ar putea slabi motivatia pentru reforme", a spus guvernatorul bancii centrale.

BNR isi propune sa mentina politica de tintire a inflatiei cel putin pana la intrarea in ERM2, moment din care banca centralava trebui sa tinteasca evolutia cursului de schimb.

"Dupa intrarea in ERM2, coexistenta tintirii inflatiei cu tintirea cursului este problematica. Acest lucru s-a intamplat in Ungaria, dar rezultatele nu au fost foarte bune. Þintirea inflatiei va fi mentinuta, pentru ca asigura indeplinirea graduala a criteriilor de la Maastricht, sprijinind concomitent si procesul de convergenta reala", a mai spus Isarescu.

Isarescu a respins sugestiile privind adoptarea unui consiliu monetar, spunand ca "un consiliul monetar este ca o camera in care stii cand intri, dar nu si cand iesi".

El a subliniat ca, pe de o parte, trebuie sa se asigure un echilibru intre convergenta nominala si cea reala, iar, pe de alta parte, Uniunea Europeana nu cere convergenta reala, ci nominala.

Convergenta nominala se refera la cele trei criterii de la Maastricht pentru intrarea in zona euro, care prevad ca deficitul bugetar sa fie mai mic de 3% din produsul intern brut (PIB), datoria publica trebuie sa fie mai mica de 60% din PIB, iar inflatia nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 1,5 puncte procentuale inflatia medie a celor trei tari din UE cu inflatia cea mai mica.

Criteriile reale de convergenta se refera, in schimb, la indicatori raportati la populatie, precum PIB/locuitor sau salariul mediu.

Din cele trei criterii de la Maastricht, deficitul bugetar si datoria publica corespund cerintelor tratatului. Domeniul unde trebuie lucrat in viitor este inflatia. "Cred ca subiectul convergentei la zona euro va deveni in curand plictisitoare, atat de mult vom vorbi despre ea", a mai spus Isarescu.

Guvernatorul bancii centrale a amintit de declaratia recenta a economistul sef al BNR, Valentin Lazea, care spunea ca  programul de convergenta la euro ar putea fi programul de guvernare a Romaniei pe urmatorii cinci-sapte ani.

Isarescu a amintit ca Romania a avut deja un program de sapte ani, cel de integrare europeana, inceput in anul 2000, iar Programul de adoptare a euro ar fi unul tot de sapte ani, pentru perioada 2007-2014, care ar trebui sa se incheie cu adoptarea monedei unice europene.

"Nu trebuie, insa, sa ne grabim cu intrarea in ERM2 si nici o politica de scadere fortata a inflatiei (prin dobanzi mici) nu este una fericita", a mai spus Isarescu.

El a dat de exemplu cazul Lituaniei, care a fost respinsa anul acesta de la intrarea in zona euro, deoarece expertii bancii centrale europene au considerat ca inflatia mica inregistrata de tara in aceasta perioada ar putea reveni la niveluri mai mari din cauza preturilor administrate si a efectului Balassa-Samuelson.

Efectul Balassa-Samuelson exprima tendinta din tarile cu productivitate mai mare in sectorul bunurilor comercializabile comparativ cu sectorul bunurilor necomercializabile de a inregistra niveluri mai ridicate ale inflatiei siapreciere reala a monedei nationale.

Concret, tarile cu diferente mai mari de productivitate intre cele doua sectoare au rate ale inflatiei mai mari. Din acest motiv, nivelul general al preturilor creste, de regula, mai rapid in tarile in tranzitie decat in statele dezvoltate, conducand la o apreciere in termeni reali a cursului de schimb.

"Batalia cu inflatia nu s-a terminat, iar investitiile mari, care vor veni, vor crea presiuni suplimentare asupra inflatiei in Romania. Se vor cheltui sume imense. Numai pentru infrastructura e nevoie de circa 30 miliarde euro si tot atat vor costa si investitiile legate de mediu, la care se adauga cele pentru invatamant si sanatate", a mai spus Isarescu.

Mecanismul European al Ratei de Schimb (ERM) a fost introdus de Comunitatea Economica Europeana (precursoarea Uniunii Europene)  in martie 1979, ca parte a Sistemului Monetar European (EMS), pentru a reduce fluctuatiile de schimb valutar si a realiza o stabilitate monetara in Europa Occidentala, ca premiza pentru crearea unei Uniuni Economice si Monetare cu o moneda unica.

ERM se bazeaza pe conceptul unei marje fixe de variatie a monedelor nationale fata de o unitate monetara de referinta, initial ECU (unitate monetara europeana - european currency unit), iar din 1 ianuarie 1999, euro. Pana in 1993, marja de fluctuatie a monedelor fata de ECU era de 2,25%, cu exceptia lirei italiene, care putea fluctua intr-un interval de plus sau minus 6%.

Dupa ce s-au inregistrat o serie de atacuri speculative asupra unor monede europene, care au culminat cu "miercurea neagra" din 16 septembrie 1992, cand lira sterlina a fost retrasa din ERM, marja de fluctuatie a fost stabilita la plus sau minus 15% in august 1993, in urma unui acord supranumit "compromisul de la Bruxelles".

In 1999, odata cu introducerea euro si "inghetarea" cursurilor monedelor din zona euro fata de moneda de referinta, ERM2 a inlocuit ERM. In acest moment,  sunt incluse in ERM2 monedele nationale a opt tari: Danemarca, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia si Slovenia. Marja de fluctuatie a monedelor nationale fata de euro este de 15%, cu exceptia coroanei daneze, care are stabilita o marja de 2,25%. Incepand cu ianuarie 2007, Slovenia va intra in zona euro si va iesi din ERM2.

Þarile membre ale Uniunii Europene din afara Zonei Euro trebuie sa participe cel putin doi ani in ERM2 inainte de a putea trece la moneda europeana.

Sursa: NewsIn