Creditorii internaţionali vor să împingă Grecia spre al treilea bailout
Data publicarii: 09-07-2014 | Finante-BanciCreditorii internaţionali FMI, BCE şi Comisia Europeană consideră că economia Greciei are nevoie de un al treilea bailout după ce primele două, cele mai costisitoare din Europa şi însoţite de măsuri draconice de austeritate, au ţinut economia elenă în cea mai lungă recesine din istoria ţării şi au adus rata şomajului la cel mai ridicat nivel din UE, de peste 25%.
Cel de-al treilea bailout ar putea aduce noi măsuri de austeritate, dar guvernul de la Atena refuză o astfel de posibilitate şi dă asigurări că economia îşi revine, scrie Bloomberg.
Preşedintele Băncii Central Europene Mario Draghi a avertizat că ritmul revenirii economiei elene încetineşte, iar un oficial al Uniunii Europene a spus că Grecia va avea nevoie de ajutor suplimentar întrucât guvernul elen încă se confruntă cu deficit de finanţare, nu poate conta pe sprijinul financiar al pieţelor şi se îndepărtează de angajamentul său de a reforma economia.
îngrijorările creditorilor internaţionali au fost subliniate de avertismentul lui Draghi potrivit căruia Grecia nu ar trebui să creadă că reformele au fost îndeplinite.
Troika creditorilor internaţionali vrea ca Grecia să se concentreze mai degrabă pe reforme economice şi nu pe legăturile fragile şi incerte pe care le are cu pieţele, în condiţiile în care economia elenă va ajunge la un deficit de finanţare de aproape 12 miliarde de euro în 2015, înainte de a lua în considerare fondurile strânse din posibilele vânzări de obligaţiuni.
Pentru a evita un alt program de salvare, guvernul de la Atenta intenţionează să vândă obligaţiuni cu scadenţă pe trei ani în valoare de aproape trei miliarde de euro. De asemenea, reprezentanţii ministerului grec de finanţe au spus că deficitul de finanţare poate fi acoperit printr-o gestionare mai bună a finanţelor publice şi prin împrumuturi chibzuite pe pieţele internaţionale de capital.
Austeritatea şi neîncrederea populaţiei în politicienii de la putere au adus un capital electoral substanţial partidelor de la extremele spectrului politic şi formaţiunilor extremiste precum SYRIZA şi Golden Dawn, un partid neonazist. Ambele cer ieşirea Greciei din zona euro.
în aceste condiţii, Atena anticipează creştere economică anul acesta şi accelerare în 2015 antrenate de un boom în turism, de reimplementarea proiectelor de infrastructură finanţate de UE care au fost blocate de disputele cu contractorii şi de împrumuturile contractate de la băncile recent capitalizate, notează Financial Times.
SURSA: ZF.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Cushman & Wakefield Echinox a asistat Kinstellar pe parcursul întregului proces de relocare a biroului în Globalworth Tower
- Studiu Deloitte: companiile imobiliare din sectorul comercial estimeaza o crestere a veniturilor in 2025
- Deloitte România a asistat investitorul imobiliar M Core Group în preluarea unui portofoliu de șapte mall-uri de la MAS PLC
- Rating VEKTOR maxim pentru comunicarea BT din 2024 cu investitorii și acționarii
- Record: Utilizatorii Revolut din România au realizat peste un miliard de tranzacții, în 2024
- Polița de călătorie standard nu acoperă accidentele survenite în timpul practicării sporturilor de iarnă
- EY România - Regulamentul UE împotriva defrișărilor: riscuri mari și amenzi de 4% pentru companii
- EY România - Directiva DEBRA încurajează companiile să-și finanțeze investițiile mai mult prin capitaluri proprii în detrimentul împrumuturilor la terți
- DAN AIR a transportat 206.000 de pasageri în primul an de operare în Bacău
- DefCamp 2024: Peste 2000 de specialisti s-au reunit pentru a aborda provocarile cibernetice tot mai complexe
- Studiu EY: Lipsa de abilități și legislație împiedică adoptarea extinsă a GenAI de serviciile financiare din Europa
- SigurantaOnline: Cum să evitați capcanele digitale în sezonul cadourilor
- Fitch acordă Băncii Transilvania rating-ul investment grade
- Opinie Deloitte: Sanctiuni mai blande pentru erori in raportarea RO e-Transport la primele abateri
- Genesis Property: 6 angajați din 10 au revenit la modul de lucru full-time la birou. Top managerii vin cel mai des