Meserii pe cale de disparitie
Data publicarii: 18-11-2006Poate ultimul palarier din Bucuresti se afla pe strada Sepcari, in centrul istoric al orasului. Intr-un atelier micut, intunecat si prafuit, cu un tranzistor ce "canta" muzica populara, Nicu Zdarca, un batranel de aproape 80 de ani, face ce stie mai bine. Palarii.
Are aproape 50 de ani de meserie, timp in care spune ca a facut mii de sepci si palarii, de toate soiurile si pentru toate neamurile.
"In comunism era mai greu sa faci palarii. Toti purtau basca, altfel se uita lumea la tine si te acuza ca esti chiabur", spune nea Nicu.
Ace , brice si....
Clienti mai sunt foarte putini, dar palarierul are incredere ca o sa mai "iasa lumea din tara si o sa vada ca acolo domnii poarta palarii. Ia-l pe tatai-tu de mana si hai sa-i facem o palarie", ma indeamna batranul.
Cand il intrebi de viitorul afacerii, se intuneca la fata si zice ca va da foc pravaliei. "Nimeni nu vrea sa se faca palarier. Ii dau foc si termin cu tot".
Nici blanarii nu mai au cautare
In aceeasi situatia cu nea Nicu par sa fie si blanarii.
Tot pe langa Lipscani se gaseste una dintre putinele blanarii ale zonei. Are un aer prafuit si proprietara nu ne lasa sa facem poze. "Veniti dupa ce renovam, sa se vada mai frumos", spune femeia.
E jumate blanarie si jumate butic. Explicatia ne-o da patroana, care spune ca vara ar muri de foame daca ar sta in baza cojoacelor.
"Pe vremuri era altceva, veneau doamnele si isi faceau haine adevarate. Acum, cei fara bani si le repara, cei avuti isi cumpara din strainatate."
Isi prezinta oferta: astrahan, vulpe, iepure, nurca, nutria, o adevarata gradina zoologica. Isi aduce aminte de vremurile cand au luat-o comunistii de la tara si au bagat-o in Bucuresti la "profesionala". O incearca acelasi regret: dupa pensie isi va inchide atelierul din lipsa de ucenici.
Nici croitorii nu par sa o duca mai bine. Domnul Gigi si tanti Frusina sunt colegi de 40 de ani in acelasi atelier. Au un vraf de haine ponosite pe care le carpesc, si se plang spunand ca fara clientii vechi ar muri de foame.
"Costumele de pe piata sint de mort, de unica folosinta", spune domnul Gigi. "Daca te prinde ploaie cu ele, ramai in pielea goala. Se desfac ca nu sunt cusute cum le fac eu."
Se plang ca tineretul nu stie sa se imbrace, ca umbla cu haine "zdrente de noi", si vorbesc despre diferenta de mentalitate dintre generatii.
Cine mai are nevoie de incarcatorii de brichete?
Mester bun la toate
La inceputul anilor '90, brichetele erau la mare pret. Strangea cetateanul cateva si o data pe luna mergea cu ele la meserias, sa mai puna o piatra, sa mai inlocuisca o supapa sau sa-i faca plinul.
De regula, incarcatorul de brichete era poli-calificat: avea si tocilarie si masina de facut dubluri la chei si multe alte talente menite sa repare nimicurile de prin casa.
"Acum s-a ales praful", povesteste un nene bun la toate cu taraba langa piata Timpuri Noi. "Scrieti acolo sa vina lumea sa incarce brichete. Nu sa dea atatea si atatea mii pe alea turcesti de-ti sare piatra in fata daca o aprinzi de trei ori".
Meserii care vor disparea pana in 2010
Un studiu recent realizat de Ministerul Muncii releva ca piata muncii se va transforma dramatic in urma procesului de integrare in Uniunea Europeana. Analiza cuprinde informatii despre meseriile care vor disparea pana in 2010, precum si cele pentru care va exista un interes major.
Potrivit datelor prezentat, grupa ocupationala de tehnicieni si maistrii a cunoscut reduceri de personal dramatice. Restructurarea economica a determinat si schimbari semnificative in tipul si continutul ocupatiilor: au aparut ocupatii noi, iar pe de alta parte, continutul multor altora a suferit modificari.
Sobarii, dulgherii, manipulantii sau parchetarii sunt meseriasii pentru care viitorul nu va aduce lucruri prea bune. Acestea sunt meseriile care vor disparea cel mai repede de pe piata.
Pe de alta parte in ultimii ani, la mare cautare sun designerii, managerii sau analistii programatori.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Programul de sustenabilitate Schneider Electric își urmărește obiectivele sale pentru 2024
- Impozitarea telemuncii transfrontaliere: tendințe și preocupări la nivel european
- Revolut lanseaza versiunea 5 a aplicatiei B2B, Revolut Business
- 500.000 de lei pentru proiecte de rezilienta climatica prin Platforma de mediu pentru Bucuresti, in parteneriat cu Orange Romania
- Studiu Deloitte: succesul organizațiilor din România depinde de adaptarea liderilor la piața muncii
- Deloitte Romania a asistat OMV Petrom in achizitionarea mai multor proiecte de parcuri fotovoltaice
- Studiu Deloitte: sapte din zece multinationale se asteapta la inmultirea obligatiilor de raportare fiscala, ca urmare a reglementarilor din ultimii ani
- Studiu EY: Profesia de control financiar va suferi modificări radicale în următorii 5 ani
- Stefanini Group îl numește pe Farlei Kothe în funcția de CEO pentru America de Nord, EMEA și APAC
- Punct de vedere EY România: Utilizarea Inteligenței Artificiale de către autoritățile fiscale: avantaje, riscuri și provocări
- OMV Petrom finalizează tranzacția cu Jantzen Renewables pentru achiziționarea mai multor proiecte de parcuri fotovoltaice
- Libra Internet Bank finanțează cu 7,5 milioane de euro construcția unui parc fotovoltaic de 23,1 MW în Teleorman
- Revolut anunță actualizarea IBAN-urilor locale și operaționalizarea sucursalei românești
- Schneider Electric colaborează cu GR3N pentru reciclarea plasticului și promovarea circularității în industria chimică
- NewCold intra in Romania prin achizitia unui teren de 9 hectare in nordul Bucurestiului