Scrisoare Deschisa catre Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice

Stimata doamna ministru Rovana Plumb,

In contextul finalizarii Strategiei Nationale pentru Gestionarea Deseurilor[1] pentru Romania si in urma declaratiilor recente formulate cu ocazia intalnirii de lucru pe care ati avut-o la Bucuresti cu secretarul de stat pentru Energie si Schimbari Climatice din Marea Britanie, Edward Davey[2] privind valorificarea energetica a deseurilor,

Organizatiile semnatare ale prezentei isi exprima ingrijorarea si dezaprobarea fata de intentia Guvernului de a importa programe pretinse a fi de reducere a risipei de resurse prin arderea deseurilor menajere. Ideea in sine este contradictorie, intrucat arderea inseamna distrugere/risipa, asociata cu emisii toxice precum dioxine, metale grele si furani, tehnologia actuala fiind departe de a elimina poluarea si de a reutiliza eficient energia produsa prin ardere. Energia obtinuta din arderea deseurilor municipale este deosebit de poluanta, costisitoare, compromite politicile de prevenire a deseurilor, a programelor de reciclare si incurajeaza in schimb extragerea de resurse.

Reducerea volumului de deseuri generate prin preventie este o obligatie legala, insa incinerarea compromite practicile preventive prin sustinerea si camuflarea unui stil de viata nesustenabil.  Incineratoarele reduc doar volumul deseurilor si nu rezolva problema gropilor de gunoi, deoarece in urma arderilor rezulta circa 25% cenusa toxica, care trebuie depozitata la rampa de depozitare a deseurilor. Promotorii incinerarii sustin in mod fals ca cenusa stabilizata biologic nu este toxica.

In numeroase tari incineratoarele sunt percepute si tratate din punct de vedere al acceptabilitatii lor si masurilor preventive similar cu centralele nuclearoelectrice. O varietate de studii[3] [4] au raportat asocierea dintre probleme respiratorii, anomalii congenitale, imbolnavirile de cancer (laringe, plamani, piele, sistem reproducator si nervos, glanda tiroida, aparat digestiv) si munca respectiv locuirea in apropierea unor incineratoare.

”Incineratoarele produc emisii extrem de toxice inclusiv metale grele, dioxine, derivate ale acestora precum dioxine clorinate si bromate, furani, eteri bifenili policlorurati (PCB) si polibrominati, naftalina policlorurata (PCN). O mare parte dintre aceste toxine permanente si persistente sunt emise sub forma de nanoparticule. Dioxina -2,3,7,8 TCDD este cea mai periculoasa substanta generata de om.'' sustine Dr. Paul Connett, Profesor Emerit, Universitatea Saint Lawrence si Director Executiv, American Environmental Health Studies Project (AEHSP).

Incineratoarele cu nume ca ”piroliza”, ”gazificare”, jet de plasma” si ''energie din deseuri” emit dioxine si alti poluanti daunatori, in ciuda declaratiilor industriei ca acestea ar fi tehnologii ”verzi”. Incineratoarele de ultima generatie sunt prevazute cu dispozitive de control a poluarii aerului, care capteaza o parte din poluanti, dar nu le elimina. Se estimeaza ca filtrele retin numai 5% - 30% din cantitatea de particule foarte fine, mai mici de 2,5 microni sau nanoparticule. Poluantii capturati sunt transferati la alte produse, determinand cresterea toxicitatii in deseul in stare solida, rezultat din incinerare si reprezentat de cenusa, zgura, funingine, namolul de epurare, care sunt apoi eliberate in mediul inconjurator. [5]

Raportul recent lansat la Bruxelles[6] dezvaluie ca in ciuda faptului ca cele 406 incineratoare deja functionale in Europa au capacitatea de a arde un volum mai mare decat volumul deseurilor generate, totusi industria forteaza expansiunea capacitatii de incinerare in regiunea europeana. Tari precum Germania, Suedia, Danemarca, Olanda si Marea Britanie au atins deja o capacitate incineratoare peste volumul de deseuri generat.[7] In aceste tari incineratoarele depind de importul de deseuri municipale si asimilabile pentru a functiona, descurajand si impiedicand astfel reciclarea.

Comisia Europeana nu sprijina incinerarea: ”Zero waste'' (eliminarea deseurilor fara incinerare sau ingropare la rampa) ar putea fi un obiectiv ambitios in societatea noastra industrializata, insa este directia corecta.''[8] sustine Janez Potocnik, Șef de Departament Gestiunea Deseurilor in cadrul Comisiei Europene.

Sistemul britanic de management al deseurilor, pe care Romania este interesata sa-l importe este unul controversat, acesta confruntandu-se cu opozitie publica si avertismente din partea Comisiei Europene[9]. Aceasta a solicitat promovarea refolosirii si reciclarii in detrimentul incinerarii. Guvernul nu monitorizeaza situatia din Marea Britanie, in ciuda faptului ca acolo exista deja o capacitate incineratoare mai mare decat volumul deseurilor reziduale.[10] In Marea Britanie, in ultimii 5 ani, au fost oprite in faza de proiectare 11 incineratoare[11]

In cazul Romaniei, in contextul in care procentul de reciclare este de 1%, intentia guvernului de a rezolva problema deseurilor prin instalarea unor incineratoare cu capacitate minima a instalatiei de 150 000 tone/an[12] nu este justificata si ar duce la epuizarea fondurilor publice locale pentru a achizitiona tehnologie de import scumpa, care ar asigura mult mai putine locuri de munca decat programele zero deseuri/zero waste. Fiind optiunea cea mai scumpa pentru gestionarea de deseuri, incinerarea concureaza cu reciclarea si compostarea pentru finantare.

Cel mai cunoscut incinerator din Italia, Brescia, cu o capacitate de ardere de 250 000 tone/an[13], a costat 300 000 000 Euro. In prezent, Brescia a devenit orasul cu cel mai ridicat cost pentru tratarea deseurilor, cea mai ridicata rata de generare a deseurilor, doar 40% colectare selectiva si este  blocat intr-un contract pe 20 de ani, in timp de alte orase din regiune genereaza jumatate din cantitatea de deseuri, recicleaza peste 70% si taxeaza mai putin pentru serviciile de salubrizare. Mai mult, acest incinerator a primit, din 1998 pana in prezent, sute de milioane de Euro in subventii energetice, insa nu a creat mai mult de 80 de locuri de munca.  In comparatie, provincia Nova Scotia, Canada, a respins incinerarea si a atins tinta de 50% redirectare de la rampa[14] in 5 ani, fiind create peste 3 000 de locuri de munca in colectarea, tratamentul deseurilor si industria reciclatoare[15].

Un studiu recent publicat in revista American Economic Review a constatat ca printre industriile din SUA, industria de incinerare a deseurilor are cea mai mare rata de impact economic negativ datorita poluarii aerului, comparativ cu valoarea financiara adaugata. [16]Numeroase materiale/produse pot si trebuie sa fie reciclate sau refolosite in siguranta. Fara epuizarea tuturor posibilitatilor de reutilizare si reciclare, incinerarea este pur si simplu o risipa de resurse, in detrimentul economiei romanesti.

Alternativa la optiunea incinerarii propuse de guvern este implementarea unor programe de preventie (inclusiv responsabilitate individuala a producatorului), colectare selectiva la sursa, reciclare si compostare. Investitiile ar trebui sa sustina proiectarea ecologica a materialelor/produselor, reducerea, refolosirea si reciclarea acestora, iar nu tehnologii care distrug resurse valoroase. Conform ICF[17], compostarea deseurilor organice/biodegradabile, alaturi de reciclare, reduce de 46 de ori emisiile de gaz cu efect de sera si economiseste de 3-4 ori mai multa energie comparativ cu un incinerator producator de energie. Mai mult, daca este luata in considerare energia incorporata a materialelor arse, incineratoarele pierd energie.

In concluzie, arderea deseurilor are numeroase consecinte negative asupra mediului inconjurator, societatii si sanatatii. Incineratoarele:

• · elibereaza emisii toxice in aer, apa si sol si produc cenusa, zgura toxica;
• · compromit politicile de prevenire a deseurilor si reciclarea;
• · contribuie la schimbarile climatice la nivel global;
• · irosesc energie si distrug cantitati mari de resurse, incurajand extragerea acestora;
• · epuizeaza fondurile comunitatilor locale;
• · incalca principiile justitiei de mediu.

Stimata doamna Ministru, va asiguram de intreaga noastra deschidere ca Romania sa se alinieze standardelor europene si totodata sa gaseasca o solutie in ceea ce priveste gestionarea deseurilor. De aceea, in acest moment ne exprimam ingrijorarea si dezaprobarea spre solutiile pe care le ia in calcul Guvernul Roman si ne oferim sprijin si expertiza, de peste 20 de ani la nivel international a Global Alliance for Incineration Alternatives (GAIA) in implementarea alternativelor sigure, sustenabile si echitabile.

Romania are oportunitatea sa devina un exemplu de bune practici in managementul responsabil al deseurilor si astfel sa evite erorile statelor vestice europene. In acest sens, lansam propunerea de a purta un dialog si va solicitam organizarea unei serii de intalniri de lucru in vederea identificarii celor mai bune solutii si ne afirmam disponibilitatea de a va sprijini in implementarea acestora.

 Cu deosebita stima,

• Global Alliance for Incineration Alternatives- GAIA prin Joan Marc Simon, Coordonator Europa
• Alianta Zero Waste Romania prin
• Asociatia Ecologista Floare de Colt, Sandor Korosfoy, Presedinte
• Asociatia Neuer Weg, Hans Hedrich, Vice-presedinte
• Asociatia Mai Bine, Anca Gheorghica, Presedinte
• Clubul de Cicloturism Napoca, Radu Mititean, Presedinte
• Institutul Independent de Ecoinovare, Cristiana Croitoru, Presedinte
• Romania in Tranzitie - Tranzition Towns Romania, Claudian Dobos, Fondator
•  Asociatia EcoAssist prin Liana Buzea, Presedinte
• Centrul de Resurse Civice prin Cosmin Birzan, Presedinte

Note de subsol

[1]   http://www.mediafax.ro/social/conferinta-gandul-rovana-plumb-am-terminat-strategia-nationala-in-ceea-ce-priveste-managementul-deseurilor-11065810

[2]   http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/212128-Rovana-Plumb-Romania-va-urma-modelul-Marii-Britanii-in-privinta-managementului-integrat-al-deseurilor.html

[3]   Health Research Board, et al., Health and Environmental Effects of Landfilling and Incineration of Waste - A Literature Review. 2003, Dublin: Health Research Board. Viii, 284

[4]   Oh, E., Lee, E., Im, H., Kang, H.-S., Jung, W.-W., Won, N. H.,Sul, D. (2005). Evaluation of immuno- and reproductive toxicities and association between immunotoxicological and genotoxicological parameters in waste incineration workers. Toxicology, 210(1), 65-80. doi:10.1016/j.tox.2005.01.008

[5]  Rombke, J., et al. Ecotoxicological characterisation of 12 incineration ashes using 6 laboratory tests. Waste Management, 2009. 

[6]  http://www.no-burn.org/downloads/Incineration%20overcapacity%20and%20waste%20shipping%20in%20Europe%20the%20end%20of%20the%20proximity%20principle%20-January%202013-1.pdf

[7]  ibid

[8]  http://europa.eu/rapid/press-release_SPEECH-13-211_en.htm

[9]    UKWIN (UK Without Incineration Network)

[10]  http://www.letsrecycle.com/news/latest-news/waste-management/uk-creeps-up-european-recycling-league-table

[11]  http://www.ukwin.org.uk/map/

[12]  Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, 2013. ''Conditii cadru pentru gestionarea deseurilor in Romania'', Bucuresti

[13]  http://www.centrovolta.it/laviadellenergia/inglese/territorio/brescia.htm

[14] '' Landfill diversion'' transl.

[15]  http://www.gov.ns.ca/nse/waste/ Building on the Success of Nova Scotia's Solid Waste Resource Management Strategy

[16]  Muller, Nicholas Z., Robert Mendelsohn, and William Nordhaus. 2011."Environmental Accounting for Pollution in the United States Economy." American Economic Review, 101(5): 1649-75.

[17]  http://www.nrcan.gc.ca/sites/www.nrcan.gc.ca.minerals-metals/files/pdf/mms-smm/busi-indu/rad-rad/pdf/icf-finr-eng.pdf