Noul Cod de procedura civila intra in vigoare vineri

Noul Cod de procedura civila (Cpc) intra in vigoare de vineri, la aproape patru ani si jumatate de cand proiectul sau a fost aprobat de Executiv si prezentat de Ministerul Justitiei ca oportunitate pentru accelerarea judecatilor, simplificarea procedurilor, unificarea jurisprudentei si reducerea costurilor proceselor pentru justitiabili si pentru stat, dorind a fi un cadru legislativ modern, adaptat asteptarilor sociale si necesitatii cresterii calitatii acestui serviciu public.

Tot vineri intra in vigoare Legea privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti adoptata de Parlament la 29 ianuarie a.c., precum si cea de punere in aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedura civila, (Legea nr 76/2012). 

Ministrul justitiei, Mona Pivniceru, a anuntat ca dispozitiile Codului de procedura civila si Legea privind degrevarea instantelor vor intra in vigoare impreuna, la 15 februarie, in urma adoptarii de catre Guvern a OUG 4/2013, care a stabilit noul termen de aplicare a noului cod. 

Initial, Guvernul a propus, in proiectul de lege pentru punere in aplicare a Codului de procedura civila, ca acesta sa intre in vigoare la 1 iunie 2012, insa data a fost modificata pentru 1 septembrie 2012, iar ulterior 1 februarie 2013, motivat de necesitatea pregatirii corespunzatoare sub toate aspectele: asigurarea fondurilor necesare, a resurselor umane, a infrastructurii si asimilarea noilor prevederi de catre profesionistii dreptului. 

Noul Cod de procedura civila, elaborat de Ministerul Justitiei, a fost aprobat de Guvern in 24 noiembrie 2008 si a fost adoptat de Parlament prin Legea nr 134/2010 si potrivit initiatorului are peste 1.000 de articole, reprezinta un proiect nou si nu o modificare a actualului cod, iar activitatea pentru redactarea lui a inceput inca din 2006. 

O serie de prevederi din noul Cod de procedura civila privind termenul de cunostinta, regimul invocarii exceptiei de necompetenta sau recursul in interesul legii, au fost deja puse in aplicare prin Legea micii reforme. 

Potrivit comunicarilor MJ din ultimii ani pe tema noul cod si a legii pentru aplicarea lui, noua reglementare procesual-civila consacra o serie de institutii noi, precum procedura privind cererile de valoare redusa, procedura de filtrare a recursurilor, contestatia privind tergiversarea procesului sau sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. 

Noul cod incurajeaza partile sa recurga la mediere, introduce sau modifica unele reguli privind: comunicarea citatiilor si a altor acte de procedura, regimul juridic al exceptiei de necompetenta, solutiile pe care le pot pronunta instantele investite cu solutionarea cailor de atac, recursul in interesul legii, procedura de executare silita etc. 

Noile reglementari in materie civila vor reconfigura competenta materiala a instantelor judecatoresti, in scopul asigurarii unei impartiri echitabile a cauzelor, care sa conduca la fluidizarea si accelerarea procedurilor judiciare, precum si la asigurarea unei practici judiciare unitare pe intreg teritoriul tarii. 

De asemenea, se mai urmareste si resistematizarea etapelor procesului civil, revizuirea dispozitiilor referitoare la caile de atac si reformarea substantiala a materiei executarii silite in scopul asigurarii premiselor executarii prompte si efective a titlurilor executorii obtinute in cadrul procesului de fond ori recunoscute de lege. 

"Dispozitiile proiectului noului Cod de Procedura Civila urmaresc sa raspunda unor deziderate actuale, precum accesul justitiabililor la mijloace si forme procedurale mai simple si accesibile si accelerarea procedurii, inclusiv in faza executarii silite. In egala masura, proiectul urmareste sa raspunda si exigentelor de previzibilitate a procedurilor judiciare decurgand din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si, implicit, din cele statuate in jurisprudenta CEDO", sustinea MJ. 

Actul normativ are in vedere astfel eliminarea deficientelor care au condus, in multe cazuri, la hotarari ale CEDO de condamnare a Romaniei, atat pentru solutii judecatoresti principial gresite, cat si pentru prejudicii cauzate de durata excesiva a procedurilor judiciare ori pentru lipsa de previzibilitate rezultata din inconsecventa jurisprudentei nationale. 

Ministerul Justitiei mentiona ca, in ceea ce priveste procedurile speciale, au fost cuprinse in noul cod reglementari care se regasesc actualmente in alte acte normative, respectiv procedura punerii sub interdictie, divortul, procedura de declarare a mortii si ordonanta de plata, precum si unele proceduri de mare importanta practica, cum este procedura cautiunii judiciare. 

Potrivit initiatorului, au fost introduse, cu titlu de noutate legislativa, trei noi proceduri speciale: evacuarea din imobilele detinute sau ocupate fara drept, procedura privitoare la inscrierea drepturilor dobandite in temeiul uzucapiunii si procedura cu privire la cererile de valoare redusa. 

MJ a subliniat ca desele interventii legislative asupra codului in vigoare au condus la o aplicare si interpretare neunitara, lipsita de coerenta, a legii de procedura civila, cu repercusiuni asupra duratei si finalitatii actului de justitie civila. 

"Nerespectarea cerintelor procesului echitabil sub aspectul duratei procedurii ori decurgand din neexecutarea hotararilor judecatoresti, a constituit obiectul mai multor cauze la CEDO in care este parte Romania. Procedurile judiciare s-au dovedit deseori greoaie, formaliste, costisitoare si de lunga durata. Eficacitatea administrarii actului de justitie consta in mare masura si in celeritatea cu care drepturile si obligatiile consfintite prin hotarari judecatoresti intra in circuitul civil, asigurandu-se, astfel, stabilitatea raporturilor juridice deduse judecatii. Imperativele accelerarii judecarii cauzelor si simplificarii formelor procedurale au ghidat, ca si in cazul legiuitorilor anteriori, si procesul de elaborare a noului Cod de procedura civila, adoptat prin Legea nr.134/2010", mentiona MJ. 

Codul de procedura civila roman aplicat pana in prezent a fost elaborat in anul 1865, dupa modelul Codului Cantonului Geneva din 1819 si al Codului francez de procedura civila din 1806. 

El a fost supus de-a lungul existentei sale unor frecvente modificari, printre cele mai importante fiind cele din anul 1900, cele trei legi de accelerare a judecatilor din anii 1925, 1929 si 1943 sau revizuirile din perioada comunista (e.g. 1948, 1952-1954, 1985). 

Si dupa anul 1989, Codul de procedura civila a fost amendat in numeroase randuri, fiind de mentionat substantialele modificari operate in anii 1993 si 2000, dar si amendamentele aduse prin recenta Lege 202/2010 - Legea Micii Reforme -, care a urmarit pregatirea implementarii noului Cod de procedura civila. 

Pentru implementarea noului cod, Guvernul a adoptat in iunie 2012, un memorandum referitor la suplimentarea bugetului alocat MJ si a numarului de posturi din cadrul instantelor, aparatului propriu al ministerului, ICCJ si CSM, precum si sustinerea in dezvoltarea si adaptarea infrastructurii institutiilor implicate in acest proces. 

Tot in acest sens, Executivul, in august si septembrie 2012 (prin Ordonanta Guvernului 13/2012 si Ordonanta de Urgenta a Guvernului 61/2012), a alocat fonduri pentru finantarea, in vederea ocuparii, a unui numar de 564 posturi vacante din sistem. 

La inceputul anului trecut, la adoptarea de catre Guvern a proiectului de lege privind punerea in aplicare a noului Cod, ministrul Justitiei de la acea vreme, Catalin Predoiu, a declarat ca, potrivit unei prevederi a acestui proiect, "cererile si executarile silite incepute inainte de data punerii in aplicare a noului cod vor continua pe procedura care era in vigoare la momentul inceperii acestor cereri", iar cele initiate ulterior vor fi solutionate potrivit noului Cod de Procedura Civila. 

'Noi am optat pentru aceasta regula de drept tranzitoriu pentru a fi cat mai limpede cu privire la modalitatea de solutionare a cererilor in curs', a precizat ministrul. 

Conform MJ, punerea in aplicare a noului Cod de procedura civila, lege fundamentala ce reglementeaza ansamblul raporturilor de drept procesual civil, a implicat o activitate legislativa elaborata, ale carei principale directii au fost: instituirea dispozitiilor tranzitorii si de punere in aplicare care sa realizeze trecerea de la vechea la noua reglementare; asigurarea compatibilitatii noului Cod de procedura civila cu celelalte legi in vigoare; corelarea dispozitiilor noului Cod de procedura civila. 

MJ aprecia ca prin acest proiect de lege deosebit de complex se realizeaza primul pas in directia compatibilizarii legislatiei in vigoare cu prevederile noului Cod de procedura civila, realizandu-se inventarul normelor care vor fi abrogate la data intrarii sale in vigoare si propunandu-se modificarile necesare. Astfel, elaborarea Legii pentru punerea in aplicare a noului Cod de procedura civila a presupus analizarea intregii legislatii asupra careia ar putea avea incidenta noul Cod, in jur de 300 de acte normative. 

Recent, MJ a precizat, in ceea ce priveste participarea la sedinta de informare obligatorie cu privire la avantajele medierii, ca OUG 4/2013 stabileste ca, in materie civila, aceasta dispozitie urmeaza sa intre in vigoare odata cu noul Cod de procedura civila, adica la 15 februarie 2013. 

Ministrul Mona Pivniceru a mentionat, in 30 ianuarie anul acesta, referitor la mediere, ca sunt doua dispozitii din legea medierii amendate printr-o ordonanta ulterioara, ''care au starnit o surescitare publica''. 

Pivniceru a spus ca este vorba de dispozitia in materie de procedura civila, in sensul ca partii care nu merge la sedinta de informare recomandata de instanta i se va anula actiunea ca inadmisibila. 

''Si asupra acestei dispozitii noi am optat, prin ordonanta de Guvern, prorogarea ei in termen de sase luni pana (...) va intra in procedura parlamentara'', a mai spus Pivniceru. 

La aplicarea medierii in materie penala, ea a precizat ca textul viza recomandarea sedintei de informare in cazul unor infractiuni care erau puse in miscare la plangerea prealabila sau pentru care exista posibilitatea impacarii partilor, printre acestea inscriindu-se seductia, violul, vatamarile s.a.m.d. 

''Pentru acest grup de infractiuni pentru care legea medierii prevedea obligatia de a se prezenta partile la sedinta de informare a fost suspendata, prorogata de la aplicare pana la intrarea in vigoare a Codului de procedura penala, ceea ce inseamna ca si acest grup de infractiuni care ar fi avut aptitudinea acum, la 1 februarie, de a fi supuse sedintei de informare in procedura medierii, vor fi prorogate si vor intra, si ele, in dezbatere parlamentara'', a adaugat Pivniceru. 

De asemenea, ea a declarat ca dispozitiile din noul cod privind inlaturarea clauzelor abuzive din contractele de adeziune incheiate de banci au fost prorogate pentru sase luni deoarece nu au avut un studiu de impact. 

Sursa: AGERPRES