10 Reguli de Aur pentru litoralul romanesc

Litoralul romanesc detine 44 la suta din structurile de cazare ale Romaniei si reprezinta principalul punct de atractie turistica pe perioada verii. Un asemenea potential trebuie exploatat mult mai bine, iar pentru acest lucru este nevoie de implementarea a 10 Reguli de Aur simple si precise:

1. Infiintarea si pe litoralul romanesc a consiliilor de administratie a statiunilor, indiferent de forma juridica adoptata, dupa modelul bulgaresc. Din aceste consilii trebuie sa faca parte autoritatile locale, serviciile de urgenta si hotelierii. Impreuna se pot identifica problemele si mai ales se pot gasi si aplica solutii imediate. Fiecare statiune isi are particularitatile sale, iar unele probleme pot fi strict locale. Aceste consilii de administratie trebuie sa isi propuna o singura tinta: multumirea turistilor pentru a se putea construi un brand durabil al respectivei statiuni. Numai in astfel de consilii de administratie se vor identifica detaliile care pot perturba turismul local, precum si cele care il pot imbunatati.

2. Demararea cat mai rapida a procedurilor de indiguire astfel incat plajele litoralului romanesc sa nu piarda in continuare teren, riscand sa dispara in urmatorii zeci de ani. Avand in vedere studiile deja efectuate, trebuie identificate si mobilizate resursele necesare pentru ca planurile de salvare a plajelor sa poata fi puse in aplicare. Plajele litoralului romanesc reprezinta un capital enorm de valoros pentru turism. In lipsa lor, turismul de pe litoral va disparea. Sa nu uitam ca infrastuctura pentru un turism cu o dezvoltare durabila este cel mai bine conturata pe litoral, iar pierderile pe care le va avea turismul romanesc si comunitatile locale din zona daca plajele nu sunt salvate sunt incalculabile.

3. Reintroducerea politiei plajelor, atat pentru ca turistii sa isi simta lucrurile luate la plaja mai protejate, dar si pentru a reduce la zero aparitia vanzatorilor ambulanti care isi fac simtita prezenta intr-un mod neplacut prin vanzarea pe plaja a sticlelor cu namol, porumb fiert, covrigi, fructe si alte produse de origine incerta. Pe langa faptul ca toate aceste produse sunt nefiscalizate si nesigure, vanzatorii ambulanti de pe plaje fac un deserviciu de imagine litoralului romanesc, transformandu-l intr-un bazar de produse ieftine si proaste.

4. Aplicarea unor reguli foarte stricte cu privire la hotelurile aflate in constructie sau in demolare. Preluand modelul tarilor cu traditie in turism, prin reglementari locale stricte, trebuie interzisa cu desavarsire orice constructie sau demolare a hotelurilor/teraselor/barurilor in timpul sezonului. Acest sistem a fost aplicat cu succes chiar pe litoralul romanesc in anii 2000. Constructiile nefinisate trebuie conservate si acoperite astfel incat sa nu creeze un disconfort turistilor aflati in hoteluri situate in proximitatea unor astfel de constructii. Demolarile trebuie terminate pana la inceperea sezonului, iar suprafata demolata poate intra in conservare pana la sfarsitul sezonului prin acoperire cu gazon. O structura masiva aflata intr-una dintre cele doua stadii incerte, dar mai ales cele aflate in stadiu de demolare, arunca o pata neagra peste tot turismul din statiunea respectiva. Mai mult, aceste cladiri devin adapost pentru cainii comunitari sau depozite de gunoaie, ceea ce este inacceptabil. 

5. Puncte de prim ajutor/salvamar. Astfel de puncte exista deja, insa numarul lor este mic in comparatie cu suprafata plajelor. Trebuie inteles faptul ca prin astfel de puncte de prim ajutor nu numai ca este imbunatatita calitatea serviciilor pentru turisti, dar pot fi salvate vieti omenesti. In timpul in care nu sunt evenimente importante pe plaja, in cadrul punctelor de prim ajutor se pot oferi gratuit diferite informatii folositoare pentru turistii care se expun la soare, dar si servicii precum masurarea tensiunii arteriale sau a glicemiei.

6. Stoparea imediata a unitatilor de cazare neclasificate, neinregistrate si nefiscalizate, precum si a chiriilor date la marginea drumului. In cele mai multe statiuni de pe litoralul romanesc, dar si in gari, in statiile autocarelor si pe soseaua principala de acces in statiune sunt persoane care inchiriaza camere, insa acestea nu sunt inregistrate in circuitul turistic. Pe langa nefiscalizare si pe langa faptul ca aceste unitati nu sunt clasificate, calitatea serviciilor poate fi de multe ori indoielnica, iar clientul nu poate reclama aceste servicii nicaieri. In plus, spectacolul dizgratios al vanzatorilor de camere care trag de turisti la colturi de strada nu ne face cinste, fiind la fel de prejudicios in termeni de imagine ca si cel al vanzatorilor ambulanti.

7. Continuarea eforturilor de eliminare a invaziei algelor. Aceste eforturi si-au produs efectul in acest an, cand algele au fost indepartate, spre bucuria tuturor turistilor. Este un plus castigat de litoralul romanesc care nu trebuie pierdut, pentru ca daca apa marii este curata, rasplata vine imediat sub forma cresterii numarului de turisti.

8. Instalarea de pubele stradale numeroase. Desi pe plaja se afla puncte de colectare a gunoiului in mod selectiv, iar de pe plaja se ridica gunoaiele, totusi pubelele stradale lipsesc aproape cu desavarsire de pe faleza pietonala. Sistemul fiind insuficient, seara, putinele pubele stradale sunt neincapatoare, si, in consecinta, foarte mult gunoi ajunge direct pe jos. 

9. Constructia de toalete publice pe plaja si in apropierea teraselor si constructia de cabine de schimb pe plaja pentru ca turistii sa-si poata schimba vestimentatia intr-un mod civilizat, nu in vazul tuturor. La aceasta ora, toaletele publice sunt in numar foarte mic sau lipsesc cu desavarsire. Mai rau, una dintre terasele de pe plaja din cadrul unui hotel de lux de pe litoral ofera ca singura alternativa o toaleta contra cost chiar si clientelei selecte venite la respectiva locatie, chiar daca preturile practicate aici nu sunt deloc neglijabile. In mod normal, terasele trebuie sa detina in imediata apropiere o toaleta gratuita, iar plajele sa aiba un sistem de toalete publice. In caz contrar, turistul se vede nevoit sa plece de la plaja pana la hotel pentru nevoile fiziologice sau apar chiar alte alternative mai putin fericite. La fel, nu este normal ca cei veniti sa se bucure de mare si de soare sa-si schimbe hainele in vazul tuturor, iar in acest sens sunt necesare cabine de schimb aflate chiar in preajma locurilor unde se face plaja.

10. Gasirea si implementarea unor solutii pentru parcare. Statiunile fiind construite   intr-o perioada in care numarul masinilor era mult mai mic decat cel actual, parcarile au devenit de mult timp neincapatoare. Cel mai grav este faptul ca, desi exista posibile locuri de parcare disponibile, acestea sunt marcate prin stationare interzisa, desi masinile parcate in astfel de locuri nu ar deranja pe nimeni.

Dan Matei Agathon

Presedinte Federatia Patronatelor din Turism si Servicii