Romania avea inregistrate 3.850 de produse traditionale, la finele anului 2011

Romania avea inregistrate la nivel national un numar de 3.850 de produse alimentare in Registrul de atestare a produselor traditionale, la finele anului 2011, cu aproape 1.000 mai multe decat in 2010, ponderea cea mai mare fiind detinuta de produsele lactate, potrivit datelor centralizate de directia de specialitate din Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR).

Desi exista o diversitate a produselor traditionale inregistrate la nivel national, de la branzeturi, produse din carne, de panificatie sau de brutarie, pana la bauturi, miere, fructe si legume, deocamdata magiunul de Topoloveni ramane singurul produs alimentar care a reusit sa obtina protectia comunitara. 

Specialistii Ministerului Agriculturii au declarat ca la ora actuala mai sunt doua produse romanesti ce au depus documentatie la minister pentru obtinerea protectiei comunitare, respectiv Carnatii de Plescoi si pestele Novac afumat din Tara Barsei. 

"La ora actuala au fost depuse documentatii la minister pentru Carnatii de Plescoi si pestele Novac afumat din Tara Barsei de catre Asociatia pentru Promovarea Carnatilor de Plescoi si Asociatia Doripesco, prima solicitand Indicatie Geografica Protejata (IGP), iar cea de-a doua Denumire de Origine Protejata (DOP), ambele sisteme asigurand protectia denumirii produselor agricole si alimentare identificate", a declarat, marti, pentru AGERPRES, Iuliu Gabriel Malos, consilier produse traditionale in MADR. 

Specialitatea Traditionala Garantata (STG) este un alt sistem de atestare care asigura, de asemenea, protectia denumirii produselor agricole la nivel european. 

Alte sase produse romanesti care ar putea dobandi protectie comunitara sunt in faza completarii documentatiei in vederea depunerii acesteia la minister, iar pentru alte doua produse au fost incepute demersurile pentru recunoasterea grupurilor de producatori. 

Cele sase produse cu documentatie in curs de depunere la MADR sunt branza telemea de Marginimea Sibiului, branza telemea de Sibiu, lapte gros de Marginimea Sibiului, sloi de oaie de Marginimea Sibiului, branza telemea de Covarlui (Galati), branza de burduf din Bran. 

"Consider ca va exista un impact deosebit in randul producatorilor romani in momentul in care va obtine protectia comunitara un produs de baza, cum ar fi branza de Sibiu, sau un produs din carne. Este foarte important ca producatorii dintr-o anumita zona sa actioneze impreuna, sa se asocieze si sa respecte acceasi metoda in vederea protectiei produsului respectiv", a explicat Malos. 

MADR a semnat, in luna august 2011, o conventie cu RENAR - asociatia recunoscuta oficial ca organism national de acreditare unic - care va acredita la randul ei un organism privat abilitat sa verifice dosarul si produsul in laboratorul propriu si care va da girul pentru certificarea produselor traditionale respective, conform prevederilor europene. Pana la ora actuala, un singur organism privat de certificare a depus o oferta la RENAR pentru obtinerea acreditarii, respectiv CERTIND. In prezent se asteapta decizia de acreditare a acestor organisme de catre RENAR. 

Potrivit specialistilor MADR, pasii care trebuie urmati pentru obtinerea protectiei comunitare pentru un produs traditional vizeaza, in primul rand, constituirea grupurilor de producatori care vor intocmi caietul de sarcini, respectiv documentul care cuprinde date privind numele si descrierea produsului, aria geografica si dovada ca produsul este originar din aceasta, metoda de obtinere a produsului si legatura intre calitatea sau caracteristicile acestuia cu mediul geografic sau originea geografica, autoritatile ori organismele care verifica, elemente suplimentare de etichetare. 

Ulterior este incheiat, contra cost, un contract cu un organism privat de certificare, acreditat la nivel national, care verifica in laboratoarele proprii daca produsul respecta ceea ce scrie in documentatie, oferind totodata consultanta si sprijin pentru completarea dosarului. Pasul urmator vizeaza depunerea caietului de sarcini la MADR, studierea acestuia fiind de 30 de zile. Daca dosarul respecta toate normele prevazute in regulamentele nationale si europene incepe perioada de opozitie, de 60 de zile, in care orice alt producator sau asociatie poate contesta documentatia. Urmatoarea etapa, dupa finalizarea perioadei de opozitie la nivel national, consta in transmiterea cererii la Comisia Europena in vederea inregistrarii si dobandirii protectiei la nivelul UE. Daca nu exista opozitie, documentatia poate fi trimisa la reprezentanta Romaniei la Bruxelles, intrand deja in protectia nationala. Studierea dosarului de catre forul european se poate extinde si pe o perioada de un an. 

SC Sonimpex SRL, producatorul magiunului de Topoloveni, a inscris magiunul natural de prune ca produs traditional romanesc in anul 2004, iar in februarie 2009 a devenit primul produs care a obtinut protectia la nivel national. Ulterior, societatea a inceput demersurile pentru a obtine indicatia geografica protejata la nivel european, astfel incat, in data de 2 septembrie 2009, dosarul depus la CE pentru obtinerea indicatiei geografice protejate pentru magiunul natural de prune Topoloveni a fost listat in baza de date a denumirilor si inregistrarilor (DOOR), fiind postat pe site-ul oficial al CE. Produsul a fost atestat ca fiind natural si autentic de Centrul National pentru Incercarea si Expertizarea Produselor dar si de Institutul de Cercetari Alimentare. 

La inceputul lunii decembrie 2011, intr-o vizita oficiala efectuata in Romania, comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala, Dacian Ciolos, a declarat dupa intalnirea cu producatorii romani de produse traditionali ca autoritatile si producatorii romani ar trebui sa fie mai activi pentru inregistrarea unui numar cat mai mare de produse traditionale cu protectie la nivel european. 

Acesta a precizat ca lipsa informarii a fost una dintre cauzele inregistrarii unui singur produs traditional cu protectie la nivel european. 

"Cred ca a fost o problema de informare si de o parte si de alta. Eu am propus Ministerului Agriculturii sa pregateasca o echipa in acest domeniu, noi de la Bruxelles sa dam o mana de ajutor cu o alta echipa care cunoaste foarte bine legislatia europeana, iar la nivelul producatorilor sa-si pregateasca dosarele pentru ca normele de acreditare nu sunt complicate. Consider ca nu este atat de grea pregatirea dosarului, ci mai mult sa se inteleaga oamenii pe un anumit teritoriu. Fiecare are impresia ca protectia va fi numai a lui, dar caracteristica unei indicatii geografice sau de origine este o proprietate publica, pentru toti cei dintr-o regiune sau din zona respectiva care respecta o reteta in realizarea produselor. Daca fiecare incearca sa lupte impotriva celuilalt, in loc sa actioneze impreuna ca sa protejeze produsul respectiv, se pierde timp si energie si rezultatul este acelasi", a adaugat comisarul european. 

Potrivit datelor MADR, ponderea cea mai mare a produselor traditionale inregistrate si atestate o reprezinta produsele lactate (aproape 39% din total), urmata de produsele din carne (peste 30%), produsele de patiserie si panificatie (15%), bauturi alcoolice (circa 9%) diferenta fiind data de alte produse si de legume si fructe. 

Sursa: AGERPRES