Regele Mihai se adreseaza Parlamentului dupa 64 de ani

Regele Mihai se adreseaza marti Parlamentului Romaniei, printr-un discurs ce poate fi socotit istoric - fiind primul adresat Legislativului dupa 64 de ani - in cadrul unui eveniment ce se anunta a fi emotionant pentru intreaga familie regala, dar si pentru romani.

Ultima oara cand Mihai s-a adresat Legislativului a fost pe 15 Octombrie 1947. Regele a rostit atunci un mesaj regal ordinar cu ocazia deschiderii sesiunii Adunarii Deputatilor (Parlamentul unicameral de la acea vreme). Contextul politic nu era unul care sa-i fie confortabil Regelui: un Guvern Groza instaurat de aproape doi ani pentru ale carui masuri legislative se vedea acum nevoit sa ceara sprijin Parlamentului. Recent, mai multe site-uri au publicat acel mesaj ce continea o serie de afirmatii considerate in favoarea noii puteri comuniste. Astfel, regele a vorbit despre "prietenia si colaborarea in toate domeniile cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, aparatoare constanta a pacii, a democratiei si independentei popoarelor raman baza insasi a politicii noastre externe", sau despre faptul ca "Guvernul meu va supune deliberarii domniilor voastre proiectul de lege al reformei justitiei, menit a asigura o mai buna impartire a dreptatii prin apropierea aparatului judecatoresc de popor si prin introducerea in anumite complete de judecata a judecatorilor populari alesi”.

"Nu am avut iluzii in privinta comportamentului Armatei Rosii pe teritoriile ocupate. Nici nu am avut idei false despre ceea ce vrea Stalin sa faca din Europa, in viitor", avea sa spuna Regele in 2004, ca o replica fata de reprosurile ce au venit si ca un raspuns in avans pentru cele ce aveau sa vina in continuare.

In 2006, pe 18 decembrie, Regele Mihai trebuia sa tina un discurs in fata Parlamentului, cu prilejul condamnarii comunismului de catre Traian Basescu. Momentul, indelung asteptat de fostul suveran, avea sa fie ratat din cauza sedintei cu huiduieli instrumentate de PRM si care a intrerupt si discursul presedintelui. In aceste conditii, Regele Mihai si-a tinut alocutiunea la Cotroceni, emotiile sale fiind evidente. "In fata Parlamentului Romaniei am devenit rege acum 79 de ani. Ultima oara m-am adresat Parlamentului nostru acum 59 de ani. In rastimpul celor doua decenii, din 1927, pana in 1947, Romania a cunoscut prosperitatea, progresul si deschiderea, cele mai mari din istoria ei, daruind Europei personalitati in toate domeniile. Din nefericire, toti acei ani au dezvoltat doua grave boli ale Europei: fascismul si comunismul. Aceste boli au rapus multe milioane de vieti si au schilodit alte milioane", a spus regele, luni, la Palatul Cotroceni, dupa prezentarea raportului Tismaneanu.

"Viata mea a fost o lunga si loiala asteptare. Asteptarea ca Europa sa-si vina in fire, asteptarea ca Romania sa se reintoarca la ea insasi", a spus Regele Mihai. "Rabdarea poate fi uneori o arma impotriva destinului istoric: asteptarea si credinta, iubirea si simtul datoriei", a adaugat fostul suveran.

Asadar, momentul discursului din 2011 se anunta a fi unul emotionant pentru Mihai I, cum de altfel a recunoscut si fiica sa, principesa Margareta. Va fi un moment, dupa cum au apreciat diversi formatori de opinie, in care Regele sa se impace - pentru a cata oara- cu trecutul sau dureros, dar si un moment in care romanii sa isi apropie istoria si valorile nationale.

Nu a fost insa usor pentru partide sa treaca peste resentimentele lor si sa accepte prezenta Regelui. Iata cateva din disputele ce au precedat aceasta zi istorica.

Pe 5 septembrie, liderii grupurilor parlamentare ale PNL, Calin Popescu Tariceanu si Puiu Hasotti, au propus in sedinta parlamentarilor USL invitarea Regelui Mihai in Parlament pentru a adresa un mesaj in ziua in care implineste 90 de ani. "A trebuit sa consultam Casa regala, chiar pe Rege daca este de acord. Regele si-a dat consimtamantul si se simte foarte onorat si obligat din acest motiv si impreuna cu Puiu Hasotti am facut doua adrese catre birourile Senatului si Camerei prin care solicitam convocarea acestei sedinte jubiliare", a declarat atunci Tariceanu. Presedintele PSD, Victor Ponta, a mentionat ca desi pesedistii sunt republicani propunerea este una "de bun simt" si si-a exprimat increderea ca grupurile PSD o vor sustine.

Birourile Permanente reunite al Camerei Deputatilor si Senatului au respins insa pe 19 septembrie propunerea parlamentarilor PNL.  PDL a propus in schimb, fara succes, "un eveniment care sa aiba solemnitatea necesara, dar care sa nu vizeze plenul", dupa cum a anuntat presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase.  La randul sau, democrat-liberalul Radu Berceanu a spus ca ideea in sine, a unei sedinte solemne comune, este o chestiune care "este si din punct de vedere constitutional sub semnul intrebarii".

In spatele usilor inchise, dar consemnate de stenograme, discutiile au fost aprinse. "Eu cred ca ar fi util si frumos, din partea noastra, sa stabilim o sala, in care putem sa ne intalnim cu totii, sa il aniversam, pentru ca este aniversarea unei varste. Mi se pare corect sa nu fie la nivelul plenului reunit, nici nu e sef de stat, dar niciodata nu a fost aniversata varsta cuiva la nivelul acesta si cred ca putem sa oferim - asta este propunerea mea, cel putin - sa oferim o sala, in care toti colegii nostri care vor sa vina, sigur sa poata sa o faca", a declarat democrat-liberalul Mircea Toader, fiind taxat de opozitie drept "un comunist". "El a fost decorat de Stalin", a declarat si Radu Berceanu, incercand sa minimizeze apropierea Regelui de puterile occidentale din timpul celui de-al doilea razboi mondial.

Democrat-liberalii si-au exprimat parerile critice impotriva unei asemenea initiative si public, nu numai la sedinte, unde au fost bine aparati de camere de filmat. Secretarul general a PDL, Ioan Oltean, a afirmat ca i se pare "exagerat" ca Regele Mihai sa se adreseze natiunii in plenul celor doua Camere ale Parlamentului si s-a intrebat ce sa faca alesii "daca maine vine regele Cioaba si ne cere acelasi lucru". Peste doua zile, el si-a cerut scuze pentru comparatie.

Pe 20 septembrie, intr-o sedinta de plen comuna, deputatii si senatorii au decis, la propunerea PNL organizarea unei sedinte solemne a Parlamentului pe 25 octombrie, cu ocazia implinirii a 90 de ani de catre regele Mihai, sedinta la care sa fie si acesta invitat. Anterior, liderul deputatilor PDL, Mircea Toader, a anuntat ca democrat-liberalii se vor abtine de la vot. "Nu suntem impotriva unei solemnitati pentru Regele Mihai. Sustinem in continuare ca e corect sa avem o astfel de solemnitate, dar nu in interiorul plenului, ci in oricare alta locatie. Ne abtinem", a spus Toader. Social-democratii au sprijinit propunerea prin vocea presedintelui PSD, Victor Ponta. "Reprezint un partid fundamental republican, dar propunerea o consideram o propunere de bun simt, de normalitate, intr-o tara care are foarte putin repere si foarte putine momente de normalitate. Este un gest pe care societatea romaneasca l-ar aprecia, ca la implinirea a 90 de ani regele Mihai sa ni se adreseze fara a avea dezbateri politice, fara sa discutam forme de guvernamant, ci aratand un semn de repect pentru o personalitate a istoriei romanesti", a spus Ponta. Surprinzatoare a fost insa interventia pedelistului Theodor Paleologu, care le-a cerut colegilor sai de partid sa fie de acord cu prezenta Regelui, fiind vorba de "o chestiune de obraz", mai ales dupa declaratiile din iunie ale presedintelui Basescu referitoare la regele Mihai.

Pe 21 septembrie, presedintele Traian Basescu a declarat ca nu crede ca ar participa la sedinta solemna a Parlamentului dedicata regelui Mihai, precizand si ca-si mentine punctul de vedere in privinta fostului suveran (pe 22 iunie, Basescu declarase ca Regele Mihai a savarsit un act de tradare in 1947 in momentul in care a abdicat si a parasit tara, catalogandu-l drept "sluga la rusi", spre deosebire de Ion Antonescu care in mod nedrept a ramas in istorie precum un criminal de razboi, n.r.). Basescu a sugerat ca prezenta Regelui ar fi o problema de constitutionalitate. "Problema mea este urmatoarea, eu in tara asta am jurat sa apar Constitutia, mie imi place, nu-mi place, trebuie sa o apar, Romania nu are un rege. Romania are un ex-rege, si eu trebuie sa am responsabilitatea termenilor, eu nu sunt ziarist, nici politician de duzina, iar obligatia mea constitutionala este sa apar Constitutia tarii, sa o respect. Prima mea campanie a fost: <> si era o Constitutie. Eu nu pot intra in acest joc mic in care sa ma fac ca Romania are un rege ca sa nu ma atace presa ", a explicat Basescu. El a mai afirmat si ca "bietul ex-rege nu-si da seama ca e impins intr-un joc politic al lui Voiculescu, PNL, PSD". 

NewsIn