Romania, in topul tarilor cu risc de infometare
Data publicarii: 23-11-2010 | EconomieTara noastra importa mancare de peste 1 miliard de euro anual, iar romanii sunt inclusi la categoria "venituri foarte mici", intr-o companie selecta formata din vietnamezi, bengalezi si nigerieni.
Un nou galop multinual al preturilor la alimente este aproape inevitabil, iar romanii ar avea foarte mult de suferit de pe urma scumpirii mancarii. In fapt, potrivit unui raport al japonezilor de la Nomura, tara noastra este cea mai expusa din Europa si printre cele mai expuse din lume la o eventuala crestere generalizata a preturilor. Importurile substantiale de mancare (aproximativ 1,1% din Produsul Intern Brut sau peste 1,3 miliarde de euro), veniturile reduse si ponderea imensa a cheltuielilor alimentare in totalul consumului (aproape 50%) plaseaza Romania pe locul 12 in lume in privinta riscurilor generate de cresterea preturilor la produse de baza. Inaintea noastra regasim mai ales tari foarte sarace, cum ar fi Bangladesh, Nigeria, Algeria sau Sudan, cu o singura exceptie, Hong-Kong, aflata in top din cauza importurilor foarte mari.
Mancam jumatate din salariu si asta ne poate costa
"Pentru majoritatea tarilor dezvoltate, ponderea consumului de alimente in totalul cheltuielilor unei gospodarii nu depaseste 10-20%, in China ajunge la aproximativ o treime, iar in tarile cu venituri foarte mici, cum ar fi Nigeria, Vietnam, Bangladesh sau Romania, este in jur de 50%", arata specialistii Nomura. Din cauza ponderii semnificative pe care cheltuielile alimentare o au in veniturile romanilor, economia tarii noastre este cu mult mai expusa decat altele. "Impactul unei cresteri de lunga durata a preturilor ar fi mult mai amplu in tarile unde populatia are venituri reduse. Aici,populatia lucratoare va fi nevoita sa ceara salarii mai mari pentru a compensa cresterea preturilor. Va fi generata astfel o spirala preturi-inflatie daunatoare intregii economii", arata raportul. Un alt risc la care este supusa tara noastra este acela al deteriorarii deficitelor externe si, intr-un final, al deprecierii cursului de schimb valutar. "Cu cat este mai saraca tara, cu atat va incerca mai mult sa ieftineasca importurile de mancare si sa reduca la maximum exporturile. Prin astfel de masuri nu va face insa decat sa adanceasca deficitul comercial si sa puna presiune pe cursul de schimb, generand o depreciere a monedei", considera japonezii.
Un nou galop multinual al preturilor la alimente este aproape inevitabil, iar romanii ar avea foarte mult de suferit de pe urma scumpirii mancarii. In fapt, potrivit unui raport al japonezilor de la Nomura, tara noastra este cea mai expusa din Europa si printre cele mai expuse din lume la o eventuala crestere generalizata a preturilor. Importurile substantiale de mancare (aproximativ 1,1% din Produsul Intern Brut sau peste 1,3 miliarde de euro), veniturile reduse si ponderea imensa a cheltuielilor alimentare in totalul consumului (aproape 50%) plaseaza Romania pe locul 12 in lume in privinta riscurilor generate de cresterea preturilor la produse de baza. Inaintea noastra regasim mai ales tari foarte sarace, cum ar fi Bangladesh, Nigeria, Algeria sau Sudan, cu o singura exceptie, Hong-Kong, aflata in top din cauza importurilor foarte mari.
Mancam jumatate din salariu si asta ne poate costa
"Pentru majoritatea tarilor dezvoltate, ponderea consumului de alimente in totalul cheltuielilor unei gospodarii nu depaseste 10-20%, in China ajunge la aproximativ o treime, iar in tarile cu venituri foarte mici, cum ar fi Nigeria, Vietnam, Bangladesh sau Romania, este in jur de 50%", arata specialistii Nomura. Din cauza ponderii semnificative pe care cheltuielile alimentare o au in veniturile romanilor, economia tarii noastre este cu mult mai expusa decat altele. "Impactul unei cresteri de lunga durata a preturilor ar fi mult mai amplu in tarile unde populatia are venituri reduse. Aici,populatia lucratoare va fi nevoita sa ceara salarii mai mari pentru a compensa cresterea preturilor. Va fi generata astfel o spirala preturi-inflatie daunatoare intregii economii", arata raportul. Un alt risc la care este supusa tara noastra este acela al deteriorarii deficitelor externe si, intr-un final, al deprecierii cursului de schimb valutar. "Cu cat este mai saraca tara, cu atat va incerca mai mult sa ieftineasca importurile de mancare si sa reduca la maximum exporturile. Prin astfel de masuri nu va face insa decat sa adanceasca deficitul comercial si sa puna presiune pe cursul de schimb, generand o depreciere a monedei", considera japonezii.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Studiu EY Vehicule Electrice: Încărcarea inteligentă și bidirecțională devin esențiale pentru reducerea costurilor, stabilitatea rețelei și integrarea de regenerabile
- Piata hoteliera din Romania atinge un nou maxim, inregistrand cel mai mare numar de turisti din ultimele 3 decenii
- Banca Transilvania - rezultate financiare 2024
- Grupul BCR, rezultate 2024
- Banca Transilvania și OTP Bank România au devenit o singură bancă
- Studiu Deloitte: utilizarea inteligenței artificiale generative va dubla consumul de energie electrică al centrelor de date la nivel global până în 2030
- Cushman & Wakefield Echinox a asistat Kinstellar pe parcursul întregului proces de relocare a biroului în Globalworth Tower
- Studiu Deloitte: companiile imobiliare din sectorul comercial estimeaza o crestere a veniturilor in 2025
- Deloitte România a asistat investitorul imobiliar M Core Group în preluarea unui portofoliu de șapte mall-uri de la MAS PLC
- Rating VEKTOR maxim pentru comunicarea BT din 2024 cu investitorii și acționarii
- Record: Utilizatorii Revolut din România au realizat peste un miliard de tranzacții, în 2024
- Polița de călătorie standard nu acoperă accidentele survenite în timpul practicării sporturilor de iarnă
- EY România - Regulamentul UE împotriva defrișărilor: riscuri mari și amenzi de 4% pentru companii
- EY România - Directiva DEBRA încurajează companiile să-și finanțeze investițiile mai mult prin capitaluri proprii în detrimentul împrumuturilor la terți
- DAN AIR a transportat 206.000 de pasageri în primul an de operare în Bacău