Romania si depozitele de deseuri nucleare

Comisia Europeana a propus miercuri anumite standarde de securitate pentru depozitarea definitiva a combustibilului uzat Si a deSeurilor radioactive care provin de la centralele nuclearo-electrice, precum Si din activitatile medicale sau de cercetare.

Prin directiva propusa, statelor membre li se cere sa prezinte programe nationale in care sa specifice cand, unde Si in ce mod vor construi Si vor gestiona depozite definitive de deSeuri radioactive pentru a se garanta cele mai inalte standarde de securitate.

Doua sau mai multe dintre statele membre pot conveni asupra utilizarii unui depozit definitiv situat pe teritoriul unuia dintre ele, dar nu este permis exportul de deSeuri nucleare in scopul depozitarii definitive in tari din afara UE, se arata in propunerea Comisiei Europene.

Cotidianul britanic The Times a scris la inceputul acestui an ca Romania ar purta negocieri cu alte sapte state UE - Olanda, Italia, Polonia, Slovacia, Lituania, Slovenia si Bulgaria - pentru transportarea si depozitarea deseurilor nucleare din Uniunea Europeana. Deseurile nucleare din Uniunea Europeana ar putea fi trimise in Europa de Est pentru a fi depozitate intr-un centru subteran, potrivit planurilor luate in considerare de statele membre. Autoritatile romane au infirmat insa aceste informatii. In plus, legislatia romaneasca in vigoare interzice importul de deseuri radioactive, a precizat Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN). Romania participa, in schimb, prin Agentia Nucleara si pentru Deseuri Radioactive (AN&DR), la proiectul ERDO (European Repository Development Organization) care are ca scop analiza dezvoltarii unui depozit geologic regional de deseuri inalt active. In cadrul acestui proiect sunt prevazute intalniri periodice, a explicat CNCAN.

In Romania, in prezent exista un singur depozit de deseuri institutionale, la Baita-Bihor, care functioneaza din 1985. In prezent, acesta este ocupat in proportie de 40% si aici sunt depozitati in fiecare an 15 metri cubi deseuri radioactive de joasa si medie activitate, de viata scurta, produse in activitati de aplicatii industriale, medicale si de cercetare.

Nuclearelectrica, al doilea producator de energie electrica din tara, isi construieste la Cernavoda un Depozit Intermediar de Combustibil Ars (DICA), cu 27 module monolitice din beton, o investitie totala de 266 milioane lei. Termenul de finalizare al acestuia este 2023, iar modulele se realizeaza in etape, in 2009 functionand deja trei dintre ele. DICA va depozita combustibil nuclear inalt radioactiv, pe termen lung, pana la 50 de ani, rezultat din exploatarea unitatilor 1 si 2 de la Centrala Nuclearo-Electrica Cernavoda.

Pe de alta parte, Romania isi propune sa construiasca doua depozite pentru deseuri radioactive - unul la Saligny, pentru deseuri slab si mediu radioactive, si un altul pentru deseuri radioactive de inalta activitate, al carui amplasament nu a fost inca decis.

Depozitul definitiv de deseuri slab si mediu radioactive ce va fi construit in localitatea Saligny, de langa orasul Cernavoda, cel de-al doilea astfel de depozit din tara, va fi gata in 2019, cu cinci ani mai tarziu decat a fost anuntat initial. Proiectul a fost estimat la 220 milioane euro, declara in aprilie, intr-un interviu pentru NewsIn, presedintele Agentiei Nucleare si pentru Deseuri Radioactive (ANDR), Ion Nastasescu.

Studiul de fezabilitate a fost deja demarat. Depozitul Final de Deseuri Slab si Mediu Active (DFDSMA) va avea o capacitate de 113.000 metri cubi si se va intinde pe o suprafata de 67 de hectare, iar cea mai mare parte din aceasta se afla in zona de excludere a centralei nucleare de la Cernavoda (1 km in jurul centralei). Depozitul de la Saligny va gazdui astfel deseurile slab si mediu active cu timp de viata scurt, generate prin operarea si dezafectarea celor doua unitati CANDU ale centralei de la Cernavoda, dar va deservi si viitoarele reactoare 3 si 4 care urmeaza sa fie construite acolo. Depozitul ar urma sa fie inchis in jurul anului 2080.

De asemenea, un depozit geologic de mare adancime pentru deseurile inalt active (constituite in cea mai mare parte din combustibilul nuclear uzat) urmeaza a fi realizat pana in anul 2055. Acesta ar putea costa pana la 4,4 miliarde euro, in functie de roca-gazda ce va fi selectata. Autoritatile isi propuneau sa initieze in acest an studiile pentru amplasamentul acestuia.

Acest al doilea proiect de depozit este planificat pentru o perioada mai indelungata de timp si va fi construit la o adancime cuprinsa intre 500 si 800 m, in functie de roca-gazda ce va fi selectata. Deoarece pentru intrarea in operare a depozitului geologic orizontul de timp este mai indepartat, studiile sunt in stadiul de caracterizare a potentialelor roci-gazda si de detaliere a programului de lucrari care vor trebui derulate. Depozitul geologic va avea o capacitate suficienta pentru un scenariu de depozitare a combustibilului nuclear uzat rezultat din operarea a patru unitati tip CANDU, cu posibilitatea de a gazdui si deseurile inalt active ce ar putea rezulta de la cea de-a doua centrala nucleara, aflata acum in stadiu de analiza a variantelor tehnologice si de amplasare.

Obiectivul depozitarii definitive il reprezinta izolarea deseurilor radioactive de mediul inconjurator, pentru protectia acestuia si a populatiei si se realizeaza de regula prin interpunerea intre deseuri si mediu a unui set de bariere, ingineresti si naturale, proiectate sa asigure protectie pe termen indelungat in cele mai diverse scenarii.

Deseu radioactiv inseamna orice material radioactiv, in oricare din starile de agregare gazoasa, lichida sau solida, pentru care nu se intrevad niciun fel de utilizari ulterioare si se inregistreaza la nivelul persoanei juridice care l-a produs si a carei decizie in acest sens este legal acceptata de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN).

 

NewsIn