Misu Negritoiu: Guvernul se complace in reguli si legi stufoase

Presedintele ING Bank Romania, Misu Negritoiu, considera ca stimularea economiei nu poate fi facuta decat prin debirocratizare si prin simplificarea activitatii economice, care in continuare este extrem de complicata si extrem de complexa. In opinia sa, autoritatile se complac, in continuare, in reguli si legi foarte stufoase si foarte complicate. Totodata, seful ING Bank crede ca stimularea economiei se poate face prin multa transparenta si prin reguli egale, fara sa favorizeze sau sa defavorizeze jucatorii intre ei.

"Financiarul": Guvernatorul BNR afirma recent ca "bancile s-au diferentiat. Unele vor ramane sa faca doar operatiuni financiare". Cum se pozitioneaza ING Bank in aceasta structurare?

Misu Negritoiu: Noi facem toate operatiunile pe pietele financiare. O banca are trei categorii de operatiuni pe care le face in mod echilibrat, constant si permanent: de trezorerie, de creditare si operatiunile de plati si depozitare. O banca nu poate sa traiasca numai din operatiuni de trezorerie, asa cum o banca nu poate sa traiasca numai din creditare daca nu are trezorerie. In acelasi timp, nu poate sa traiasca nici numai cu creditare si trezorerie daca nu face plati si atrage depozite.

Daca aceste operatiuni in interpretarea guvernatorului sunt operatiuni financiare, atunci sunt de acord. Ce ar mai putea face o banca in afara acestor operatiuni imi este necunoscut. Sigur, uneori exista impresia ca unii fac mai multe operatiuni de trezorerie, inclusiv pe pietele financiare, fara sa dea suficiente credite. Din punctul acesta de vedere au fost banci, si in istoria ING la inceput erau disproportii intre aceste trei categorii. Si pentru ca m-ati intrebat unde se pozitioneaza banca acum, ING Bank este foarte echilibrata pe cele trei categorii de operatiuni. Noi nu avem o pondere mai mare a trezoreriei si a pietelor financiare decat avem in serviciile de plati sau in creditare.

As putea sa afirm, cu indrazneala chiar, ca ING este consolidata, iar modelul de business al bancii este unul sustenabil. Nu depindem de evolutiile sau de volatilitatea pietelor financiare ca sa facem bani mai multi, pentru ca exista o masinarie care se bazeaza pe un portofoliu de clienti foarte stabil, carora le livram produsele si serviciile de care au nevoie si care oricand vor genera venituri suficiente ca banca sa ramana in activitate.

Acest model de business a fost gandit cu mult inaintea crizei?

Felul in care noi ne-am dezvoltat in Romania este consecvent cu modelul de ajustare al grupului ING la serviciile de baza. Daca in urma cu 10 ani ING Romania avea operatiuni de achizitii, de privatizari, de emisiuni de obligatiuni din care facea mai multi bani si care aveau un impact important asupra veniturilor, in ultimul timp noi n-am mai avut asemenea tranzactii. N-am mai lucrat cu statul, nu am mai facut bani pe titlurile de stat. Suntem una dintre bancile care am participat cel mai putin la achizitia de titluri si la emisiuni. Unele banci chiar si-au depasit limitele de expunere fata de stat. Noi nu suntem printre bancile care traiesc pe seama finantarii Bugetului de stat.

Chiar am fost amendati o data ca nu am participat. Aceste tipuri de operatiuni care ar putea sa aduca venituri cu eforturi mai putine nu au fost in paleta noastra de activitati. Corectia care s-a facut la grupul ING este ca acele operatiuni cu instrumente financiare derivate, de investment banking, care pot sa aduca venituri mari fara sa foloseasca resurse prea mari, au fost reduse dramatic la nivel global. Si acum,  ING se pozitioneaza ca o institutie financiara care serveste clientii cu ceea ce au ei nevoie. Nu le vinde ceea ce nu au ei nevoie si nu incearca sa-i convinga sa cumpere produse mai sofisticate.

Noi in Romania am fost in acelasi trend si inainte de criza pentru ca eram intr-un proces de dezvoltare ca banca universala. Si atunci nu am fost o banca de nisa al carei obiectiv a fost numai sa facem bani. Am fost o banca care ne-am dezvoltat ca sa ocupam o pozitie de piata si sa satisfacem nevoile pietei cu produse si cu servicii. Pentru ca numai asa ne cream o pozitie solida pentru viitor. S-a intamplat ca aceste doua procese sa coincida. Si, in mod cu totul intamplator, noi aproape terminasem organizarea noastra interna si dezvoltarea echilibrata pe teritoriul tarii. Deci a fost un moment fericit. In plus, in Romania nu puteai sa faci si nici acum nu se poate sa faci operatiuni speculative, de genul activelor toxice din pietele dezvoltate, pentru ca pur si simplu nu exista piata.  Speculatiile care se fac sunt absolut marginale. 

Populatia si-a atins limita de indatorare, sanatatea financiara a multor companii este precara, o serie dintre acestea cerand chiar autoinsolventa. Cum reactioneaza ING Bank in acest context?

Noi am fost destul de flexibili, dar fermi. Adica noi am ajutat atat clientii persoane fizice, cat si clienti persoane juridice. Celor care au avut intr-adevar motive temeinice le-am rescadentat imprumutul. Am facut-o si la creditele ipotecare, si la cele de consum. Exista, cred, la toate bancile persoane care vor insa sa profite de aceasta situatie, care vor sa beneficieze de dificultatile perioadei si sa se planga mai mult decat au motive. Unii au vrut chiar sa faca bani pe situatia de criza. Sa speculeze pe banci sau sa profite de dificultatile bancilor de a-si recupera banii.

Cu aceasta categorie de clienti, foarte putini de altfel, noi am fost foarte hotarati si chiar am trecut la executare. Dar pe majoritatea clientilor care au fost in nevoie i-am ajutat, le-am rescadentat imprumuturile. Am colaborat foarte bine si cu societatile comerciale. Dar si aici au fost vreo doi antreprenori care au vrut sa faca bani in perioada crizei. Dupa cum stiti, in toate perioadele sunt "pescuitori in ape tulburi".

Reprezentanti ai guvernului, oficiali ai bancii centrale au spus ca a fost imposibil sa se anticipeze amplitudinea crizei. Din masurile pe care le-au adoptat pana acum, credeti ca au reusit pana la urma sa realizeze adevarata dimensiune a crizei?

In primul rand, eu nu cred ca a fost asa de dificil sa prevezi criza, pentru ca am avut motive suficiente. Criza practic a inceput in 2007-2008. In toamna lui 2008 era deja varful crizei in economiile dezvoltate. ING a fost prezent cu comentarii in presa si cu semnale de alarma foarte devreme. Si am prevazut ce o sa se intample pentru ca bulgarele se rostogolea spre noi.

Nu eram noi mai destepti, dar la tipul de economie pe care-l aveam, la vulnerabilitatile ei, tinand cont de faptul ca toata dezvoltarea era pe economisire externa, impactul era evident. Noi am avut in toamna lui 2008 prognoze ca PIBul scade cu 7%. Nimeni nu credea asta cand s-au format guverne care propuneau cresteri de 3%, de 5%. Nu a fost dificil de anticipat. Personal, eu nu cred ca au vrut sa recunoasca, pentru ca au fost alegeri, iar autoritatile trebuiau sa ofere si solutiile. Ce-au facut pana la urma? Eu cred ca au ratat masurile anticriza cu succes. De altfel, sunt doua categorii de masuri care puteau fi luate: unele de natura fiscala, inclusiv bugetara, si unele de politica monetara. Cele de politica fiscala cred ca au avut foarte putin spatiu de manevra, pentru ca fiscalitatea tarii era la pamant in momentul in care a venit criza. In sensul ca bugetul avea deficit serios, impozitul era destul de scazut. Guvernul ce putea sa faca? Sa mai injecteze ceva lichiditate in economie, sa mai dea niste ajutoare, sa mai dea niste gratuitati si sa mai faca niste reduceri de impozite, dar pe care nu mai puteau sa le faca pentru ca erau foarte, foarte stransi. Initiativele pe care le-au avut, de genul "Prima casa", au fost absolut marginale si nu au influentat cu nimic economia in bine.

In al doilea rand, masurile de politica monetara cred ca au fost contraproductive. Nu au fost masuri anticriza.  Mai mult au fost prociclice decat anticiclice, pentru ca au fost luate intr-o perioada in care trebuia stimulata lichiditatea in economie, prin relaxarea politicilor monetare. Dar de fapt lichiditatea a fost  stransa. Reducerea acesteia a generat un impact in productie si initial a avut un efect negativ serios. Sigur, este de discutat ceea ce era mai bine de facut. Dar cele doua categorii de masuri au fost aplicate si in economiile dezvoltate. Bune sau rele, probabil este prea devreme sa le judecam. Dar cei din Vest, poate mai destepti si mai experimentati, au apreciat ca asta se poate face intr- o economie in care recesiunea a fost si care nu s-a terminat. Noi nu le-am facut pe niciuna dintre ele. Repet, nu stiu daca este bine sau este rau. S-ar putea ca peste cinci ani sa zicem ca americanii au facut rau si romanii au facut bine. Probabil. Cert este un lucru: niciodata nu stii ce este bine: sa reduci activitatea economica, sa reduci somajul, sa maresti deficitul bugetar sau sa depreciezi moneda nationala. Pentru ca, la urma urmei, la o scadere economica de 7,1% si la un somaj de 10%, pretul nu este prea vizibil. Probabil, daca leul ar fi fost mai slab, poate ca lumea l-ar fi simtit mai usor, dar nu stii pe cine afecteaza mai mult.  

In opinia dumneavoastra, cum credeti ca ar trebui stimulata economia?

Eu cred ca guvernul nu are prea multe la indemana pentru a stimula economia. Dar cred ca, in primul rand, va trebui sa debirocratizeze si sa simplifice activitatea economica. In continuare este extrem de complicata si extrem de complexa. Cred ca guvernul sau autoritatile se complac, in continuare, in reguli si legi foarte stufoase si foarte complicate. Cred ca se inregistreaza un apetit pentru un control tot mai mare in loc sa-i lase pe oameni sa-si vada de treaba, sa creeze si sa produca. Cred ca guvernul poate sa stimuleze economia creand multa transparenta si reguli egale pentru toata lumea, asa-numitul "equal level  playing field", fara sa favorizeze si sa defavorizeze. Poate sa ajute economia prin investitii de infrastructura. In felul acesta, economia isi va da drumul. Nu cred ca guvernul poate sa stimuleze economia prin subventii.

Poate sa ofere, din cand in cand, sprijin, garantii. Poate insa sa creeze reguli mai bune ale jocului ca sa stimuleze IMM-urile. Daca nu le stimuleaza pe acestea, economia Romaniei va fi in continuare vulnerabila. Prin politica monetara poate sa stimuleze exporturile si economisirile. Noi avem o problema de model de dezvoltare economica, iar acesta, daca nu este corectat, va genera crize periodice. In conditiile actuale nu vad cum se stimuleaza cei doi indicatori, pentru ca aprecierea leului genereaza descurajarea exporturilor, iar scaderea dobanzilor pe piata descurajeaza economisirile si depozitele. Deci exact obiectivele pe termen mediu si lung nu se realizeaza.

Integral in Financiarul