Guvernul a aprobat Programul actualizat de Convergenta 2009-2012
Data publicarii: 23-03-2010 | EconomieGuvernul a aprobat luni Programul actualizat de Convergenta 2009 - 2012, documentul urmand sa fie evaluat miercuri de Comisia Europeana.
"Actualizarea Programului de Convergenta a luat in considerare ultimele evolutii ale mediului economic intern si international si s-a bazat pe cadrul legislativ in vigoare, precum si pe prevederile bugetului aprobat pe anul 2010", se arata in comunicatul remis de Guvern.
Potrivit comunicatului, Programul de Convergenta mentine angajamentul privind adoptarea monedei euro la 1 ianuarie 2015 si estimeaza o crestere economica de 1,3% in 2010, care se va ajunge la 3,7% in 2012, concomitent cu reducerea inflatiei si imbunatatirea ocuparii.
Strategia economica pe termen mediu, prevazuta in Program, vizeaza urmatoarele obiective: reluarea procesului de crestere economica si crearea de noi locuri de munca, ajustarea deficitului public si a deficitului de cont curent pana la valori la care sa faca posibila finantarea lor si continuarea dezinflatiei, protejarea categoriilor de populatie afectate de criza economica. Alte obiective sunt imbunatatirea predictibilitatii si performantelor politicii fiscale pe termen mediu, utilizarea eficienta a fondurilor UE, asigurarea sustenabilitatii finantelor publice pe termen lung, restructurarea si eficientizarea administratiei publice, implementarea angajamentelor asumate fata de FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala.
Potrivit proiectului Planului de Convergenta, elaborat de autoritatile romane in februarie, Guvernul ia in calcul mentinerea datei de 1 ianuarie 2015 pentru adoptarea euro, dar atrage atentia ca, in conditiile economice actuale, "moneda nationala nu va putea intra in mecanismul ratei de schimb II (ERM II) mai devreme de 2012.
Guvernul ia in calcul o redresare mai ampla a economiei in cazul in care masurile luate vor contribui mai eficient la consolidarea sistemului financiar sau daca cererea la nivel mondial va creste peste asteptari. Astfel, pentru anul 2010 Guvernul prevede o majorare a produsului intern brut (PIB) cu 1,3%, urmata de un avans cu 2,4% in 2011 si de 3,7% in 2012.
In ceea ce priveste deficitul bugetar, acesta trebuie sa scada sub 3% din PIB pana in 2012, de la aproximativ 7,4% cat a fost in 2009, potrivit datelor estimative prezentate de INS.
In 2010, cererea interna s-ar putea majora cu 1,4%, potrivit estimarilor Guvernului. "Principala componenta care va inregistra o crestere va fi consumul privat, ale carui cheltuieli se vor majora cu 3,8%, ca efect al cresterii increderii in masurile guvernamentale de relansare economica si al reluarii inclinatiei spre consum printr-o imbunatatire a sistemului de creditare", se arata in document.
Cererea externa, in crestere concomitent cu majorarea activitatii economice interne, va influenta pozitiv evolutia comertului exterior, se arata in Programul de Convergenta. Exporturile si importurile de bunuri si servicii vor inregistra cresteri moderate, astfel ca exportul net va avea o usoara contributie negativa (0,2 procente) la cresterea reala a PIB.
In plus, in urmatorii doi ani (2011 si 2012), cresterea PIB ar urma sa se accelereze, odata cu intensificarea schimburilor comerciale externe si a cresterii activitatii in toate sectoarele economice.
Odata cu premisa incheierii recesiunii in anul 2010, Guvernul apreciaza ca exporturile de bunuri in acest an se vor majora cu 3,5%, iar importurile de bunuri cu 4,2%. In acest context ponderea deficitului comercial in PIB ar urma sa se mentina la nivelul din 2009, respectiv la 5,7%.
Guvernul se mai asteapta ca deficitul contului curent al balantei de plati externe "sa se mentina in limite sustenabile in acest an, astfel incat sa reprezinte 5,1% din PIB, fiind acoperit prin investitii straine directe in proportie de 76%".
Luand in considerare o tendinta de continuare a cresterii economiei mondiale in urmatoarea perioada, ca efect al depasirii crizei economice si financiare, Guvernul mai estimeaza cresteri ale exporturilor de bunuri, cu 4,6% in 2011 si cu 6,7% in 2012.
Activitatea economica interna, prognozata sa accelereze, va necesita importuri suplimentare, in crestere cu 4,9% in 2011 si cu 8,3% in 2012. Ca urmare, ponderea deficitului comercial in PIB va fi usor in crestere, atingand nivelul de 5,9% in anul 2012, se mai arata in document.
Totodata, Programul prevede ca deficitul de cont curent nu se va deteriora, urmand sa reprezinte 5,2% din PIB in anul 2011 si 5% in anul 2012. Excedentul balantei transferurilor curente va compensa, ca si pana in prezent, impactul negativ al deficitului balantei comerciale si al balantei veniturilor.
In ceea ce priveste forta de munca, un efect al scaderii economice ar fi scaderea populatiei ocupate cu 0,9% in acest an. Ca urmare, rata de ocupare ar urma sa se reduca la 58% in 2010. In schimb, pentru anii 2011 si 2012 sunt prevazute cresteri ale populatiei ocupate cu 1% in fiecare an, prin urmare rata de ocupare se estimeaza sa depaseasca in anul 2012 nivelul din 2008.
Rata somajului se va imbunatati incepand cu 2010 si va ajunge la 7,5% in 2011, respectiv la 7% in 2012.
Dupa cresterea foarte mare a numarului somerilor in anul 2009, Guvernul se asteapta ca numarul acestora sa scada an de an, in conditiile cresterii economice. Pentru perioada urmatoare sunt prognozate scaderi ale ratei somajului pana la 6,2% in 2012.
Guvernul ia in calcul masuri de austeritate si pentru anii urmatori, care ar trebui sa conduca la reducerea deficitului bugetar cu 1,7 puncte procentuale din PIB in 2010, 1,9 in 2011 si 1,4 in 2012, reprezentand cumulat o ajustare de 5 puncte procentuale in perioada 2009-2012.
Programul bugetar pe anul 2010 vizeaza reducerea deficitului la 5,9% din PIB (6,3% potrivit metodologiei europene).
Masurile avute in vedere in anul 2010 implica mentinerea cotei unice de impozitare si a TVA la nivelurile actuale si se concentreaza in principal pe reducerea cheltuielilor de personal prin inghetarea salariilor, inghetarea angajarilor in sectorul public, continuarea politicii de inlocuire a unui angajat din sapte si reducerea platii orelor suplimentare si a premiilor.
In document se mentioneaza ca, daca nu se vor face economii prin reducerea numarului de persoane pensionate pe caz de boala prin reexpertizarea starii de sanatate a acestora, este necesara suplimentarea anuala cu 2 miliarde lei a cheltuielilor cu pensiile.
In ceea ce priveste recuperarea sumelor datorate de Rompetrol, scenariul de baza avut in vedere de Guvern pentru 2010 prevede o valorificare integrala a obligatiunii Rompetrol, de 2,4 miliarde lei. "Totusi, ca urmare a lipsei de disponibilitati reclamate de companie, sumele incasate ar putea scadea la 1,2 miliarde lei (0,2% din PIB)", se arata in text.
In acelasi timp, garantiile de stat emise in anii anteriori sunt in perioada de rambursare, iar estimarile privind platile ce urmeaza a se efectua din bugetul de stat in contul acestor garantii urmeaza o tendinta descendenta, estimarea fiind de la 0,07% in PIB in 2010 la 0,03% din PIB in 2012.
Analiza Guvernului mai arata ca impactul bugetar al implementarii reformelor va aduce pe termen mediu economii la bugetul asigurarilor sociale cuprinse intre 0,6% si 1,5% din PIB, iar pe termen lung (anul 2060) comparativ cu sistemul in vigoare, deficitul sistemului de pensii se va reduce cu circa 4 puncte procentuale.
Statele membre din zona euro depun anual programe de stabilitate, iar celelalte state membre ale Uniunii - programe de convergenta, care sunt evaluate de Comisia Europeana. Scopul acestor evaluari este de a intari disciplina bugetara prin supravegherea si coordonarea politicilor bugetare in zona euro si in Uniune.
NewsIn
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Fitch acordă Băncii Transilvania rating-ul investment grade
- Opinie Deloitte: Sanctiuni mai blande pentru erori in raportarea RO e-Transport la primele abateri
- Genesis Property: 6 angajați din 10 au revenit la modul de lucru full-time la birou. Top managerii vin cel mai des
- Programul de sustenabilitate Schneider Electric își urmărește obiectivele sale pentru 2024
- Impozitarea telemuncii transfrontaliere: tendințe și preocupări la nivel european
- Revolut lanseaza versiunea 5 a aplicatiei B2B, Revolut Business
- 500.000 de lei pentru proiecte de rezilienta climatica prin Platforma de mediu pentru Bucuresti, in parteneriat cu Orange Romania
- Studiu Deloitte: succesul organizațiilor din România depinde de adaptarea liderilor la piața muncii
- Deloitte Romania a asistat OMV Petrom in achizitionarea mai multor proiecte de parcuri fotovoltaice
- Studiu Deloitte: sapte din zece multinationale se asteapta la inmultirea obligatiilor de raportare fiscala, ca urmare a reglementarilor din ultimii ani
- Studiu EY: Profesia de control financiar va suferi modificări radicale în următorii 5 ani
- Stefanini Group îl numește pe Farlei Kothe în funcția de CEO pentru America de Nord, EMEA și APAC
- Punct de vedere EY România: Utilizarea Inteligenței Artificiale de către autoritățile fiscale: avantaje, riscuri și provocări
- OMV Petrom finalizează tranzacția cu Jantzen Renewables pentru achiziționarea mai multor proiecte de parcuri fotovoltaice
- Libra Internet Bank finanțează cu 7,5 milioane de euro construcția unui parc fotovoltaic de 23,1 MW în Teleorman