Deloitte: Tendintele in industria media in 2010

Recesiunea globala și digitalizarea reprezinta principalele provocari cu care se confrunta companiile de media, noile tendinte și evenimente anticipate urmand sa schimbe raportul de forte din cadrul industriei și chiar perspectivele altor sectoare, potrivit celui mai recent raport realizat de grupul specializat in tehnologie, media și telecomunicatii (TMT) din cadrul Deloitte.  

"In ultimii ani, inovatia tehnologica și schimbarile aferente care au avut loc in toate industriile, inclusiv in media, au fost in mod constant tot mai frecvente și mai revolutionare", spune Ahmed Hassan, Partener și lider TMT in cadrul Deloitte Balcani. "Aflate sub presiunea schimbarilor rapide și a competitiei crescande, companiile de media nu-și pot permite sa fie prinse pe picior greșit de noile tendinte și pretentii de consum. Previziunile publicate de Deloitte au la baza opiniile companiilor și expertilor, contributiile celor 7.000 de parteneri și seniori specializati din cadrul firmelor membre Deloitte Touche Tohmatsu, precum și discutii cu analiști financiari, analiști specializati și diverse organizatii de profil. Rezultatul este un ghid complex despre tendintele la care ne putem aștepta in acest an și in anii care vor urma, ce ofera astfel liderilor din industrie premiza corecta pentru elaborarea unei strategii solide și pe termen lung". 

Raportul din acest an se poate dovedi util pentru companiile de media din Romania, prin prisma evenimentelor recente care au afectat profund aceasta industrie la nivel global. 

"Evenimentele mai mult sau mai putin controversate de la sfarșitul anului 2009 și incertitudinea provocata au umbrit in debutul acestui an perspectivele industriei media din Romania," spune Andreea Zoescu, Audit Manager in cadrul Deloitte Romania. "Indiferent cat de tulburatoare au fost aceste schimbari, este evident ca industria locala are nevoie și va traversa un proces de restructurare, bazat pe o noua realitate. Implementarea noilor tehnologii și adaptarea la așteptarile consumatorilor, care sunt in permanenta schimbare, se vor dovedi conditii vitale pentru orice strategie de afaceri; cu toate acestea, calitatea continutului și reputatia asociata cu un nivel ridicat de profesionalism raman principalele criterii de diferentiere". 

Ea a adaugat: "Ținand cont ca industria locala este inca in dezvoltare, dar și pe fondul anumitor caracteristici ale pietei romanești, o parte dintre previziunile globale enumerate in raport nu se aplica. Totuși, avand in vedere ritmul rapid cu care aceasta industrie a avansat in ultimii ani, companiile de media trebuie sa fie la curent cu realitatea de la nivel global și sa anticipeze viitorul, pentru a-și mentine pozitia pe o piata atat de competitiva". 

Principalele previziuni Deloitte privind industria media globala in 2010 

1. Consumul linear: programele de televiziune și de radio iși mentin suprematia

In 2010, majoritatea continutului video și audio va fi consumat in mod linear (adica in baza programelor stabilite de institutiile media de profil). Peste 90% din continutul televizat și peste 80% din cel audio va fi accesat prin intermediul canalelor traditionale. 

Mai mult, acest tip de consum ar putea chiar sa creasca in cursul anului. In general vorbind, achizitia de noi echipamente TV sau lansarea de noi servicii, precum sistemul high-definition (HD) sau canalele de filme, incurajeaza creșterea consumului. Vanzarile de televizoare noi s-au mentinut la un nivel relativ ridicat in tarile in curs de dezvoltare, unde progresul televiziunii este evident, pe fondul unei creșteri considerabile a veniturilor din publicitate. In multe state, rata de penetrare a sistemelor HD crește in ritm constant. 

2. Orientarea spre publicitatea online: tendinta continua, chiar daca este mai selectiva

Bugetele aferente publicitatii online sunt estimate sa creasca in valoare și intr-un ritm mult mai alert decat restul pietei de publicitate. Chiar daca recesiunea a afectat și acest segment, provocand o scadere de 5% a veniturilor anul trecut, declinul este mult mai mic decat cel inregistrat de orice alta categorie de publicitate. Cu alte cuvinte, chiar daca mediul online a avut o creștere negativa, cota sa de piata continua sa creasca. Potrivit estimarilor, publicitatea online iși va majora ponderea in industria de profil de la aproximativ 10% in 2009, la 15% la sfarșitul lui 2011. 

Performanta din prima jumatate a anului trecut arata ca pietele media traditionale cel mai vulnerabile in fata online-ului sunt revistele și ziarele, urmate de radio și de segmentul outdoor. Televiziunea pare sa reziste cel mai bine in fata acestei tendinte. 

Exista riscul ca ofensiva online sa afecteze modelul traditional de publicitate, ceea ce poate atrage o reducere abrupta și permanenta a veniturilor și a marjelor. In acest caz, intregul ecosistem de publicitate și promovare trebuie sa se consolideze, sa controleze costurile intr-un mod mai agresiv și sa identifice noi modele de afaceri. 

3. Dispozitivele eReaders reprezinta o nișa importanta de piata, iar cartile in varianta electronica "dispar" de pe rafturile virtuale 

In acest an, vanzarile de dispozitive eReader sunt estimate sa ajunga la cinci milioane de unitati pe plan global. In același timp, vanzarile de carti in varianta electronica (eBooks) ar putea ajunge la 100 de milioane de exemplare. Din ce in ce mai multe astfel de carti sunt citite cu ajutorul altor dispozitive, in detrimentul celor de tip eReader - calculatoare personale, netbook-uri, telefoane smart sau dispozitive netTabs.

Succesul cartilor in varianta  electronica reprezinta o provocare atat pentru scriitori, cat și pentru casele de editura. Deși ele sunt ușor de achizitionat, pretul mic pentru o astfel de carte indica o schimbare a modelului economic. Preturile mici nu reprezinta o noutate pentru edituri, dar astfel de practici au fost pana acum rezervate pentru un numar redus de carti, și nu pentru sute de mii de titluri. Probabil ca industria va avea nevoie de un nou model de distributie a veniturilor. 

4. Industria de print contraataca prin optiuni de plata online

Dezbatarea privind accesul la continutul online contra-cost poate continua și in 2010, insa șansele ca revistele și ziarele sa concretizeze aceste discutii in actiuni sau rezultate reale sunt mici. Doar o mica pondere dintre publicatiile lumii ar putea implementa astfel de modele, și mult mai putine ar putea obtine profit in acest fel. Exista posibilitatea ca unele initiative online contra-cost sa obtina un succes important, dar ele se vor dovedi de fapt exceptia care va confirma regula. Pe scurt, veniturile aferente activitatii online vor proveni in continuare din publicitate. Utilizatorii online ar putea fi dispuși sa plateasca, dar numai pentru un continut suficient de bun. 

Practica de a pune la dispozitie intreaga publicatie online și in mod gratuit pare sa accelereze declinul numarului de abonati la varianta tiparita a publicatiilor. Este de așteptat ca industria sa genereze un mix de modele motivat (in majoritatea cazurilor) nu de veniturile generate, ci de nevoia de a atenua aceasta canibalizare continua a abonatilor existenti pentru versiunea tiparita. 

Cea mai importanta strategie se va concentra probabil pe efortul continuu de retentie a cat mai multor abonati la varianta tiparita, in speranta unei redresari a pietei de publicitate aferenta. 

5. Canalul TV și Internetul se completeaza unul pe celalalt, dar nu neaparat pe același ecran 

Eforturile de convergenta ale celor mai mari platforme de distributie media  - Internetul și televiziunea - se vor intensifica in acest an. Principalii agenti ai acestei fuziuni vor fi mai degraba utilizatorul, producatorul de continut și publicitarii, decat un dispozitiv integrat. 

Publicitatea va fi unul dintre cei mai importanti beneficiari ai utilizarii simultane a Internetului și televiziunii. Valoarea pietei de publicitate difuzata pe televizor este estimata la 180 de miliarde de dolari la nivel global, in 2010, in timp ce publicitatea online ar putea ajunge la 63 de miliarde de dolari. Studiile au aratat ca utilizarea combinata a canalelor online și TV poate genera cu 47% mai mult interes pentru un brand decat daca cele doua canale sunt folosite in mod separat. Spoturile publicitare difuzate pe televizor pot redirectiona imediat utilizatorii spre site-urile aferente; in acest fel, un produs vizualizat in cadrul unei pauze publicitare poate fi achizitionat chiar inainte ca programul sa fie reluat. 

6. Serviciile muzicale urca "in clasamente"

Chiar daca in general cererea pe piata muzicii se mentine solida și la scara  larga, CD-ul nu mai reprezinta un instrument de creștere, ci mai degraba un produs care prezinta interes doar pentru colectionari. Drept rezultat, serviciile muzicale premium pe baza de abonament au devenit alternativa complementara și pozitiva. 

Astfel de servicii ar putea genera in sfarșit beneficii semnificative, in acest an, in conditiile in care numarul abonatilor - fara a lua in calcul persoanele care doar se inregistreaza - este estimat sa depașeasca in premiera zece milioane. 

Accesul online și offline prin intermediul telefoanelor mobile sau a altor dispozitive media portabile la toate marile platforme ar putea stimula dezvoltarea acestor servicii. 

7. Piata Video-on-Demand demareaza cu ajutorul… automatelor 

In plina revolutie digitala globala, o serie de tehnologii mai vechi par sa revina in forta. De exemplu, la mai bine de un secol de cand au fost inventate, automatele clasice pot aduce in continuare valoare pe segmentul distributiei de DVD-uri. Potrivit raportului Deloitte, volumul și valoarea DVD-urilor distribuite prin intermediul automatelor se va dubla in acest an, in mare parte datorita creșterii capacitatii. Succesul acestui model de distributie este determinat de pretul mic și de modul simplu de utilizare. 

Automatele pot fi așezate in locatii cu trafic pietonal ridicat, cum ar fi restaurantele fast food, magazinele alimentare sau statiile de metrou. Cu cat numarul automatelor este mai mare, cu atat numarul locatiilor de unde pot fi inchiriate și returnate DVD-uri crește. 

8. Un pas inapoi si doi inainte pentru televiziunea 3D 

Succesul de anul trecut al cinematografiei 3D a generat așteptari ridicate pentru un salt similar și in televiziune, in 2010. 

Anul acesta poate fi marcat de o serie de premiere semnificative pentru televiziunea 3D, inclusiv lansarea primelor canale de televiziune 3D in Europa și America de Nord, a primelor televizoare sau a camerelor 3D. 

Chiar si asa, debutul va fi ingreunat de provocari substantiale. Tehnologia 3D are un potential important de creștere a veniturilor in televiziune, insa numarul de abonati, veniturile aferente abonamentelor sau vanzarii de echipamente, precum și continutul disponibil ar putea fi neglijabile pana la sfarșitul anului. O mare pondere din provocarile initiale va fi cauzata de confuzia consumatorilor, obstacolul principal fiind lipsa unui standard TV 3D unic. Astfel, unul dintre obiectivele cheie imediate ar trebui sa fie stabilirea si promovarea unei singure definitii a televiziunii 3D.

Redactia BankNews.ro